Guvernul are un necesar brut de finanțare de 145,4 miliarde lei pentru anul 2022, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, suma fiind determinată de deficitul bugetar de 77 miliarde lei și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2022, în sumă de circa 68,4 miliarde lei. De pe piețele externe, statul vrea să împrumute 14 miliarde de euro, din care 3,7 miliarde de euro prin PNRR, iar 10 miliarde de euro prin emisiuni de eurobonduri.
Pentru 2021, împrumuturile Guvernului au trecut de 104 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro, semnificativ sub necesarul de împrumut preconizat, de 136,2 miliarde de lei, în contextul în care și deficitul bugetar ar putea fi sub nivelul preconizat.
În 2020, an în care finanțele statului au fost afectate puternic de pandemie, împrumuturile s-au situat la 167 miliarde lei, față de un necesar de finanțare anunțat la 149 miliarde lei.
De ce este important: Împrumuturile atrase pentru acoperirea deficitului bugetar cresc datoria publică, în timp ce împrumuturile pentru refinanțarea datoriei mai vechi ce ajunge la plată nu au impact asupra datoriei statului. Procesul în care împrumuți pentru a plăti datoriile din trecut este o practică a autorităților publice numită rostogolire a datoriei. Chiar dacă doar deficitul crește datoria publică, Guvernul trebuie să împrumute pentru a acoperi întreg necesarul brut de finanțare. Un deficit bugetar mai mare sau mai redus comparativ cu ținta anunțată, conduce automat la o creștere sau diminuare a necesarului brut de împrumut.
Potrivit celor mai recente date publicate de Finanțe, la finele lunii octombrie datoria publică era de 552,4 miliarde lei, reprezentând 48,2% din PIB.
"În anul 2022 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 145,4 miliarde lei, volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele interne și externe fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 5,84% din PIB (aproximativ 77 miliarde lei) precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2022, în sumă de circa 68,4 miliarde lei. Ținând cont de obiectivul dezvoltării pieței titlurilor de stat concomitent cu capacitatea de absorbție a titlurilor de stat de pe piața internă, se estimează că deficitul bugetar se va finanța în proporție de circa 30% din surse interne și de 70% din surse externe", potrivit programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2022.
Piața internă
Volumul indicativ de titluri de stat care va fi emis pe piața internă este în sumă de circa 75 miliarde lei, cu o structură a maturităților de circa 10%/90% (termen scurt versus termen mediu și lung), prin emiterea următoarelor instrumente:
- certificate de trezorerie cu discont, cu scadențe de până la 12 luni, inclusiv;
- obligațiuni de stat de tip benchmark lansate în anii precedenți care se vor redeschide frecvent în funcție de cererea mediilor investiționale până la acumularea unui volum corespunzător în scopul creșterii lichidităților acestora;
- obligațiuni de stat de tip benchmark noi cu maturități inițiale în jurul maturităților standard de 3, 5, 7, 10 și 15 ani, ținând cont de cererea mediilor investiționale având în vedere obiectivul consolidării și extinderii curbei randamentelor în lei;
- titluri de stat destinate populației, în lei și euro, cu maturități cuprinse între 1 an și 5 ani, cu un volum estimat de circa 10 miliarde lei.
Totodată, Ministerul Finanțelor poate avea în vedere și emisiuni de titluri de stat denominate în euro, care să poată fi redeschise periodic, în contextul identificării unei cereri importante pentru astfel de instrumente din partea investitorilor locali.
Piața externă
Volumul indicativ al împrumuturilor de pe piețele externe este estimat la aproximativ 14 miliarde euro prin:
i) emiterea de euroobligațiuni inclusiv prin plasamente private, într-un volum de circa 10 miliarde euro (echivalent), în funcție de evoluțiile, condițiile și oportunitățile oferite de aceste piețe și realizarea de operațiuni de răscumpărare anticipată și preschimbare parțială a unor serii de euroobligațiuni existente în scopul administrării vârfurilor de plată din anii 2023-2024;
ii) disponibilizarea sumelor de circa 3,7 miliarde euro de către CE în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență;
iii) trageri din împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale estimate la circa 0,4 miliarde euro. Prin împrumuturile externe, Ministerul Finanțelor are în vedere reducerea riscului de refinanțare prin extinderea duratei medii rămase a portofoliului de titluri de stat, în condiții avantajoase de cost, precum și consolidarea rezervei financiare în valută existentă la dispoziția Trezoreriei Statului și diversificarea bazei investiționale.
Pentru administrarea riscului de refinanțare, Ministerul Finanțelor poate avea în vedere și pre-finanțarea necesităților aferente anului 2023, ținând cont totodată și de obiectivul de menținere a unui nivel confortabil al rezervei financiare în valută în contul Trezoreriei Statului de până la patru luni din necesarul brut de finanțare.
Ministerul Finanțelor are în vedere posibilitatea includerii în planul de finanțare de pe piața externă și a emisiunilor de obligațiuni verzi, în funcție de finalizarea Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie și identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanțării prin aceste obligațiuni. Volumul indicativ al emisiunilor de titluri de stat pe piața internă va fi anunțat trimestrial.
Astfel, pentru trimestrul I al anului 2022 Ministerul Finanțelor anunță un volum indicativ cuprins între 18 și 20 miliarde lei, reprezentând emisiuni de titluri de stat pe piața internă care vor fi lansate pe piața interbancară.
