Din septembrie 2017, firmele cu minimum 50 de angajați care nu angajează persoane cu dizabilități în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați trebuie să achite lunar la buget câte un salariu minim brut pentru fiecare post în care nu au angajat astfel de persoane. Acum, Guvernul Orban vrea să anuleze acest sistem și să revină la vechile prevederi în care firmele pot alege între plata a doar 50% din salariu sau să cumpere produse sau servicii realizate de persoane cu dizabilități în unități protejate autorizate.
Profit.ro a prezentat în premieră decizia Guvernului de a obliga firmele cu minimum 50 de angajați și care nu încadrează persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați să achite lunar la bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat astfel de persoane.
Decizia a fost luată prin Ordonanța de Urgență nr. 60/2017 de către fostul Guvern Tudose.
Premierul Orban a declarat însă, în urma unei discuții cu o asociație de profil care facilitează inserția pe piața muncii a persoanelor cu diazbilități, că ordonanța respectivă a distrus unitățile protejate și a descurajat încheirea de contracte între diverse companii și unitățile protejate.
”Aici, știți foarte bine poziția noastră de abrogare a acestei ordonanțe și de revenire la vechiul sistem de stimulare a încadrării persoanelor cu dizabilități pe piața muncii”, a arătat prim-ministrul Orban.
Până la OUG 60/2017, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajau persoane cu handicap puteau opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligații:
a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b) să achiziționeze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unitățile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.
De la această ultimă opțiune erau exceptate unitățile protejate, înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, care puteau desfășura și activități de vânzări/intermedieri, dacă minimum 75% din profitul obținut era destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizațiile respective.
OUG 60/2017 a anulat această excepție și stabilit obligația generală pentru autorități și firme, care nu angajează persoane cu handicap în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați, de a plăti lunar către buget o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.
Înainte de modificarea sistemului, Profit.ro a relatat că la bugetul de stat se adunau anual câteva sute de milioane de lei ca urmare a faptului că angajatorii se feresc să angajeze persoane cu dizabilități și să contribuie astfel la integrarea lor socială.
În schimb, după intrarea în vigoare a OUG 60/2017, Profit.ro a relatat că dacă în trecut se strângeau la buget în medie 200 milioane lei anual, 2018 a fost primul an în care vărsămintele firmelor la buget pentru persoanele cu handicap neîncadrate au depășit cu mult 1 miliard de lei.
Astfel, dacă până la majorarea taxei în perioada ianuarie-septembrie 2017 se strânseseră la buget 218,7 milioane lei, după majorare, în ultimele trei luni ale anului 2017, suma colectată a fost de 383,6 milioane lei.
Totodată, în primele 5 luni din 2018 suma colectată la buget din taxă a fost de 843,1 milioane lei, cu peste 240 milioane lei mai mult decât fondurile strânse în 2017 (602,3 milioane lei). În total, în apropae 9 luini de aplicare a OUG 60/2017, vărsămintele firmelor la buget au depășit 1,2 miliarde lei.
Ministerul Muncii a susținut că sumele colectate de la firme vor fi folosite, în mod direct, pentru mărirea considerabilă a prestației sociale pentru toate cele 786.546 de persoane cu dizabilități din România. Veniturile colectate la buget din taxa aplicată firmelor nu au însă o destinație distinctă, așa că alocarea acestor resurse este strict la discreția autorităților.
Acu, Guvernul Orban susține că deși Ordonanța 60/2017 a majorat veniturile colectate la buget a descurajat, prin falimentarea unităților protejate, inserția pe piața muncii a persoanele cu dizabilități.
Datele oficiale arată că aproximativ 16% dintre cetățenii români cu dizabilități și drept de muncă sunt angajați, în timp ce media angajării acestor persoane în statele Uniunii Europene este de 50%.
