Majorarea pensiilor cu 40% din luna septembrie a anului viitor nu va fi nici eliminată, nici amânată de viitorul guvern PNL, dacă acesta va trece de votul Parlamentului, deși până acum partidul a criticat măsura PSD, aprobată prin lege. Nici promisiunea de eliminare a prevederilor din OUG 114 privind taxa pe active bancare și creșterea cerințelor de capital la Pilonul 2 de pensii nu va fi acoperită prin ordonanță de urgență până la finele anului, când acestea produc efecte, potrivit declarațiilor premierului desemnat.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare.
"Este o lege în vigoare, este o lege promulgată de președintele Iohannis și o lege pe care vrem să o aplicăm", a declarat astăzi președintele PNL, Ludovic Orban, întrebat dacă noul Guvern va păstra majorarea de 40% a pensiilor prevăzută în legislație pentru luna septembrie a anului viitor.
Întrebat, de asemenea, dacă va elimina prin ordonanță de urgență, până la finele anului, măsurile din OUG 114 ce afectează sistemul bancar și al pensiilor private, promise în programul de guvernare, Orban a precizat că viitorul Executiv va emite în mod cert două ordonanțe de urgență: pentru rectificarea bugetului de stat și pentru reorganizarea Guvernului. În lipsa unei situații cu adevărat de urgență, singura posibilitate de eliminare a acestor prevederi legale rămâne în procedură parlamentară, a dat de înțeles Orban. Pentru entitățile financiare implicate, însă, este importantă modificarea până la finele anului. Aceasta, în condițiile în care cerințele de capital pentru administratorii fondurilor private de pensii se dublează de la 31 decembrie, iar taxa pe active bancare se datorează pe bilanșul de la finalul anului.
Legea pensiilor lăsată cadou de PSD, care a intrat în vigoare parțial din această toamnă, prevede creșteri de 40% a punctului de pensie doar în 2020 și cu încă 5,6% în 2021. Acest lucru ar duce factura pentru pensii de la 9% din produsul intern brut la peste 14%, arată estimările analiștilor, ceea ce ar duce bugetul într-o situație fără ieșire.
Programul de guvernare al PNL menționează că obiectivul este “o pensie echitabilă pentru toate categoriile de pensionari, un sistem public de pensii sustenabil concomitent cu reducerea deficitului Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat”. Pentru a obține însă un astfel de echilibru, Programul de guvernare al PNL prevede însă, ca măsuri măsuri principale, fără detalii concrete, reducerea numărului de pensionari anticipați, evaluarea oportunității formării unui sistem de pensii ocupaționale, și crearea unui fel de comitet: "Constituirea unui grup de lucru care, împreună cu partenerii sociali, inclusiv asociațiile pensionarilor, vor stabili măsurile cele mai potrivite, astfel încât pensiile să nu scadă în termeni reali pe termen lung, iar discriminările din sistem să fie eliminate prin aplicarea principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie".
Programul PNL mai prevede și întoarcerea modificărilor promovate de PSD prin OUG 114 vizând Pilonul 2 de pensii, fără a asuma însă termene concrete:
- eliminarea cerințelor suplimentare impuse fondurilor de pensii administrate privat;
- eliminarea posibilității de a opta între Pilonul 1 și Pilonul 2;
- reluarea creșterii procentului virat la Pilonul 2 așa cum a fost prevăzut inițial în legislație;
PSD impusese administratorilor din Pilonul 2 cerințe de capital uriașe, care ar fi putut duce la desființarea sistemului. Totodată, s-a dat și opțiunea ca angajații să iasă de tot cu contribuțiile din Pilonul 2, contribuții care au și fost ușor micșorate, când ar fi trebuit să crească ca pondere în salariul brut – adică o cotă mai mare din banii destinații asigurărilor sociale să fie transferată către Pilonul 2 în detrimentul Pilonului 1.
În luna septembrie a acestui an, când ALDE ieșea din coaliția guvernamentală cu PSD, agenția de rating Fitch constata creșterea incertitudinilor politice în contextul unui calendar electoral aglomerat și al amplificării dezechilibrelor macroeconomice, dar spera că poate apărea și un efect pozitiv, anume că devine nesigur dacă Guvernul mai poate continua cu planurile de a majora pensiile cu 40% în septembrie anul următor, după creșterea de 15% din septembrie 2019. Dacă nu va mai avea loc majorarea de anul următor, atunci s-ar reduce presiunea uriașă asupra bugetului de stat pentru o creștere a veniturilor care să acopere aceste cheltuieli, arăta agenția de rating, care nu crede că Guvernul va ține deficitul la 2,76% anul acesta și estimează că indicatorul se va situa la 3,4%, peste pragul de 3% admis în UE.
Recent, Standard&Poor's a confirmat calificativul suveran al României, dar cu o serie de avertismente, inclusiv legate de creșterea pensiilor din 2020. Deficitul de cont curent a crescut puternic, cu aproape 40% în prima jumătate a acestui an. Având în vedere nu este finanțat integral prin investiții străine directe, această amplificare a deficitului de cont curent ar putea împinge în sus și datoria externă netă, arăta agenția. "O administratie guvernamentală slabă sau un blocaj politic prelungit ar putea amplifica dificultățile în ce priveste îmbunătățirea pe termen mediu a sustenabilității fiscale și de cont curent. Incertitudinea politică nu implică, însă, doar riscuri fiscale. De exemplu, este neclar în ce măsură Guvernul mai poate continua cu planurile de a crește cu 40% pensiile în septembrie 2020, după majorarea de 15% de luna aceasta. Dacă majorarea pensiilor din septembrie nu va mai avea loc, ar reduce presiunea pe buget pentru o majorare a veniturilor necesară acoperiii cheltuielilor", notează agenția de rating.
Opoziția a susținut mereu că legea de creștere a pensiilor inițiată de PSD, dar promulgată în final și de președintele Klaus Iohannis, nu este sustenabilă și că în următorii ani Guvernul va avea o problemă în acoperirea majorărilor.
În iunie 2019, Comisia Europeană atrăgea atenția că România a înregistrat, în 2018, o abatere semnificativă de la traiectoria necesară pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu și nu a respectat recomandările Consiliului Europei pentru corectarea abaterilor bugetare semnificative. Astfel, Comisia recomandă Consiliului UE să emită o decizie pentru măsuri ineficiente în cazul României și o recomandare pentru adoptarea unor măsuri în 2019-2020, astfel încât abaterile de la obiectivul bugetar pe termen mediu să fie corectate.
"La planificarea bugetului său, România nu ține seama în mod constant de prevederile înscrise în cadrul său fiscal-bugetar. Regula privind deficitul structural la nivel național impune respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu sau convergența către acest obiectiv, și anume un deficit structural care să nu depășească 1% din PIB. În 2016, România s-a abătut de la obiectivul bugetar pe termen mediu și se află, de atunci, pe o traiectorie divergentă, nerespectând regula privind deficitul național. Cele două rectificări ale bugetului pentru 2018 adoptate în toamna anului 2018 s-au abătut din nou de la mai multe reguli auxiliare care interzic creșterea plafoanelor de deficit și de cheltuieli în timpul unui exercițiu bugetar aflat în curs. Bugetul pentru 2019, adoptat de Guvern în februarie 2019 și aprobat de Parlament în martie, s-a abătut din nou de la mai multe reguli fiscal-bugetare, inclusiv de la regula privind deficitul structural. În plus, la fel ca în anii precedenți, autoritățile nu au trimis Parlamentului, până la termenul prevăzut de lege, și anume luna august, o actualizare a strategiei fiscal-bugetare pe termen mediu, subminând astfel rolul de orientare al acestuia. De semenea, tot ca în anii anteriori, autoritățile nu și-au respectat obligația de a semna o declarație în care să se angajeze că bugetul pentru 2019 și strategia fiscal-bugetară respectă regulile fiscal-bugetare și principiile responsabilității fiscal-bugetare.", spuneau reprezentanții CE.
"Reforma sistemului de pensii introdusă în 2008 a fost inversată treptat. După amânarea repetată a majorării contribuțiilor către fondurile de pensii de Pilon II, care ar fi trebuit să ajungă la 6% din salariile brute până în 2016, contribuțiile au fost reduse la 3,75% în 2018.Fondurile de pensii de PIlon II au fost slăbite în continuare de un set de măsuri adoptat de guverm prin ordonanță de urgență la finele lui 2018. Contribuțiile la aceste fonduri au fost transformate în opționale după o perioadă minimă de contribuții de 5 ani. Cerințele minime de capital pentru companiile care administrează fondurile de pensii au fost majorate semnificativ, generând riscul ca unele companii să iasă de pe piața din România", adaugă Comisia.
