Guvernul nu susține proiectul PNL de protejare până în 2033 a "cotei unice de impozitare"

Proiectul din Parlament al liberalilor prin care ar urma să fie introdusă în Codul Fiscal o prevedere pentru a proteja în următorii zece ani "cota unică de impozitare asupra veniturilor și profiturilor" a trecut tacit de Senat, după ce a evitat votul din plen prin retrimiterea pentru raport suplimentar la comisia de specialitate din Senat. Proiectul a primit și punct de vedere negativ de la Guvern, care reproșează că nu se poate lua o astfel de decizie pe un termen atât de lung, mai ales că în PNRR sunt prevăzute reforme ale legislației fiscale, în timp ce sistemul de impozitare prevede la acest moment mai multe cote diferite și nu o cotă unică.

În prezent, cota de impozit pe profit este de 16%, iar cea de impozit pe venit, de 10%. De asemenea, Codul Fiscal prevede și alte cote de impozitare, cum ar fi 8% pentru dividende.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Salariul minim european, reglementat în România. Procedura de calcul prevăzută în Codul Muncii pentru salariul minim va ține cont de ”nivelul orientativ” de 50% din salariul mediu

Punctul de vedere al Guvernului

Menționăm că inițiativa legislativă nu instituie norme suficiente care să evidențieze cu claritate intenția de reglementare și nu asigură identificarea impozitelor care intră în sfera de aplicare a prevederilor propuse, în condițiile în care aceasta are ca obiect protejarea "cotei unice de impozitare asupra veniturilor și profiturilor”, noțiune cu caracter general, nedefinită de Codul Fiscal.

În acest context, din perspectiva impozitării profitului/veniturilor persoanelor juridice române, introducerea prevederilor care reglementează neadoptarea/neaprobarea pe o perioadă de 10 ani a unor acte normative prin care se modifică, se completează sau se elimină "cota unică de impozitare asupra veniturilor si profiturilor", ar conduce la:

a) dificultatea aplicării normei propuse, deoarece aceasta nu asigură prevederi suficiente și neechivoce de identificare a impozitelor vizate de propunerea legislativă;
b) necorelare cu reglementările fiscale în vigoare, în condițiile în care, în domeniul fiscal menționat mai sus, sunt legiferate, în prezent, impozite cu cote și baze de impozitare diferite, precum:

• impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim;
• impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit - persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit - persoane juridice străine;
• impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale;
• impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru care sunt prevăzute două cote de impozitare, de 1%, respectiv 3%.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV România primește o nouă scrisoare cu observații de la CE pe cererea de plată 3

Referitor la impozitul pe venit și la contribuțiile sociale obligatorii, în ipoteza adoptării inițiativei legislative, având în vedere faptul că utilizarea sintagmei "cota unică de impozitare asupra veniturilor și (...) “ din cuprinsul textului propus ar conduce la confuzii, neclarități și dificultăți în aplicarea măsurii propuse și cu precizarea că sistemul actual de impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice, contribuabili potrivit prevederilor Titlului IV - Impozitul pe venit din Codul fiscal, prevede aplicarea cotei de impunere de 10% numai pentru anumite categorii de venituri, din punct de vedere tehnic, semnalăm următoarele aspecte:

• în conformitate cu prevederile art. 64 - Cotele de impozitare din Legea nr.227/2015, cota de impozit este de 10% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile precizate în cadrul aceluiași articol. Fac excepție de la aceste prevederi, cotele de impozit prevăzute expres pentru anumite categorii de venituri cuprinse în Titlul IV - Impozitul pe venit. Astfel, menționăm: cota de 8%, în cazul veniturilor sub forma dividendelor, cotele de 1% sau 3%, în cazul câștigului din transferul titlurilor de valoare efectuate prin intermediari, în funcție de perioada de deținere a acestora, cotele de 3% sau 1%, în funcție de perioada de deținere, în cazul veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal.
• necesitatea identificării exprese a categoriilor de venituri realizate de persoanele fizice pentru care se intenționează menținerea cotei de impozitare și precizarea acesteia (10%?);
• precizări referitoare la intenția de reglementare, în ceea ce privește menținerea cotei de impozitare și a acelorași reguli de determinare a bazelor de impozitare sau nu.

Precizăm că Ministerul Finanțelor aplică Strategia și Programul de Guvernare în domeniul finanțelor publice conținând obiectivele Guvernului în ceea ce privește fiscalitatea, indicându-se, ca și obiectiv general, o evaluare a regimului fiscal existent, iar ca și obiectiv specific, implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent. In acest sens, se are în vedere și revizuirea distorsiunilor și lacunelor din legislația fiscală, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării.

De asemenea, componenta de reformă fiscală din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vizează și revizuirea cadrului fiscal, respectiv alinierea sistemului de impozitare cu actuala și viitoarea etapă de dezvoltare economică a României, prin îmbunătățirea structurii veniturilor fiscale, precum și eliminarea distorsiunilor și lacunelor din sistemul fiscal.

În raport de angajamentele de reformă fiscală din cadrul PNRR, se are în vedere reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive existente în prezent în cazul domeniilor antemenționate, context în care au fost adoptate acte normative care permit îndeplinirea graduală a obligațiilor asumate de Guvernul României.

Totodată, menționăm și faptul că propuneri privind reducerea și/sau eliminarea anumitor stimulente fiscale și, respectiv, reconsiderarea actualelor sisteme de impozitare se regăsesc și în recomandările Fondului Monetar International formulate ca urmare a misiunilor tehnice efectuate cu privire la cadrul legal de reglementare din domeniul impozitării.

Având în vedere aspectele expuse, semnalăm necesitatea ca la adoptarea inițiativelor legislative sau, după caz, a amendamentelor depuse cu privire la modificarea cadrului legal fiscal, să fie luate în considerare implicațiile generate de acestea în evaluarea efectuată din perspectiva angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

De asemenea, instituirea unei interdicții temporare de legiferare într-un anumit domenlu este de natură a aduce atingere rolului Parlamentulul, astfel cum acesta este reglementat în cuprinsul art. 61 alin. (1) dm Constituția României, republicată, conform căruia “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”. Astfel, printr-un act infraconstituțional nu pot fi restrânse condițiile în care Guvernul poate acționa ca și legiuitor delegat, conform art.108 ș1 art.115 din Constituție, în caz contrar urmând a fi încălcate aceste dispoziții din Legea fundamentală.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Facturile în relația B2C se raportează în e-Factură, opțional de la 1 iulie și obligatoriu de la 1 ianuarie 2025. Pe bonurile fiscale apare cod QR, iar casele de marcat care nu pot tipări, trebuie înlocuite în 2 ani

Proiectul liberalilor

PSD a solicitat și obținut, în luna mai, în plenul Senatului retrimiterea la comisii a proiectului PNL prin care Codul Fiscal ar urma să mențină în următorii zece ani cota unică de impozitare. PSD a afirmat că vrea să amendeze proiectul liberalilor, dar dorește ca amendamentele să fie mai întâi discutate și să aibă acordul coaliției de guvernământ.

După cum a relatat Profit.ro în martie, zeci de parlamentari PNL au depus un proiect de lege care ar urma să introducă în Codul Fiscal o prevedere pentru a proteja în următorii zece ani "cota unică de impozitare asupra veniturilor și profiturilor". Trebuie precizat că, deși inițiatorii fac referire la o cotă unică pentru impozitul pe profit și impozit pe venit, acestea sunt la niveluri diferite începând din ianuarie 2018, când guvernarea PSD, controlată de președintele partidului de la acel moment, Liviu Dragnea, a decis să coboare impozitul pe venit de la 16% la 10%, parte a procesului de a muta contribuțiile sociale integral în salariul brut al angajatului (tot procesul fiind fără impact asupra netului).

În ciuda polemicilor politice, proiectul primise un raport favorabail în cadrul comisiilor de specialitate și ar fi trebuit să fie votat în plenul Senatului.

Viceliderul grupului senatorilor PSD Florian Bodog a solicitat însă retrimiterea la comisii, pentru două săptămâni, a proiectului, argumentând că PSD dorește să depună amendamente, dar este nevoie de acordul coaliției politice de guvernământ în acest sens.

În prezent, cota de impozit pe profit este de 16%, iar cea de impozit pe venit de 10%. De asemenea, Codul Fiscal prevede și alte cote de impozitare, cum ar fi 8% pentru dividende.

Unele instituții internaționale au recomandat în ultimii ani României să analizeze posibilitatea introducerii unui sistem de impozitare cu cote progresive, ca răspuns la nevoia de a consolida finanțele statului. O astfel de schimbare pare greu de implementat având în vedere că sistemul actual este unul cu un număr încă foarte mare de excepții și regimuri fiscale preferențiale, iar închiderea acestor breșe din legislația fiscală pare un demers greoi. Într-un astfel de context, apare riscul ca eventuale impozitări progresive să lovească tot în cei care plătesc și în prezent fără să benefcieze de vreo scutire.

Propunerile privind impozitarea progresivă nu țin cont nici de capacitatea încă redusă a ANAF de a administra taxele și impozitele chiar și în actuala formulă, mai simplă. De asemenea, o creștere puternică a impozitelor pentru unele categorii de contribuabili ar determina o parte a acestora să caute modalități de a-și reduce povara taxelor, într-un sistem fiscal foarte permisiv.

Proiectul inițiat de PNL nu pare să ia în calcul planurile partenerului din coaliția de guvernare, PSD, care a transmis în mai multe rânduri mesaje care au pus în discuție cota unică și au susținut ideea introducerii impozitării progresive.

Termenul de zece ani menționat de proiectul de lege va fi, probabil mai redus, de numai nouă ani și un număr încă neclar de luni, în funcție de momentul la care proiectul ar fi adoptat și ar intra în vigoare. Proiectul de lege propune protejarea cotei până la 31 decembrie 2033.

CITEȘTE ȘI România, cea mai mare creștere din UE a costului cu mâna de lucru

Ce prevede proiectul

LEGE pentru protejarea cotei unice de impozitare în România pentru următorii zece ani

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I - La articolul 4 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, după alin.(l) se introduce un nou alineat, alin.(3¹), cu următorul cuprins:

(3¹) Prin excepție de la prevederile alin.(1)-(3), în perioada cuprinsă între intrarea în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2033, nu se adoptă/aprobă acte normative prin care se modifică, completează sau elimină cota unică de impozitare asupra veniturilor și profiturilor