Guvernul, în criză de bani pe final de an, a împrumutat o sumă record de la bănci pentru acoperirea golului temporar de casă, în decembrie. BNR strânge acum lichiditatea, care ar accelera inflația și ar afecta și cursul.
Guvernul a trecut din decembrie în ianuarie cu un sold al împrumuturilor pe termen scurt luate de la băncile comerciale de 13,25 miliarde lei în decembrie, un nou record care depășește precedentul maxim lunar de 10,47 miliarde lei, stabilit în mai 2020, la vârful crizei cauzate de pandemia de coronavirus, când statul a dat firmelor posibilitatea să amâne plata de taxe și impozite, iar situația s-a reflectat în veniturile bugetului. Potrivit datelor analizate de Profit.ro, soldul creditelor luate de administrația centrală de la băncile comerciale, pentru a acoperi ceea ce se numește "gol temporar de casă", a urcat de la 1,39 miliarde lei în noiembrie la 13,25 miliarde lei în decembrie. Acestea sunt finanțări sunt pe termen foarte scurt, de câteva săptămâni, o lună sau cât persistă golul temporar de lichiditate al Trezoreriei Ministerului Finanțelor.
De obicei, împrumuturile de acest fel sunt luate pe circa două săptămâni, pentru a acoperi golul tempoar dintre momentul plății de pensii și salarii (cheltuielile principale) și data de 25 a lunii, când ajung la buget mare parte din încasările lunare din impozite și contribuții. Iese, însă, din tipar soldul record cu care au trecut din decembrie în ianuarie, de aproape 10 ori mai mare față de situația unei luni obișnuite.
Ministerul Finanțelor nu publică aceste informații și nu comentează asupra datelor. Potrivit unor precizări de natură tehnică, informațiile privind soldul la final de lună al operațiunilor de management al lichidității nu reflectă toate operațiunile derulate în luna respectivă.
Situația mai complicată a Finanțelor pe final de an a survenit în contextul în care autoritățile au obiceiul de a amâna pentru decembrie o parte importantă a plăților. În decembrie, cheltuielile au fost atât de mari, încât deficitul bugetar a urcat de la 4,7% la final de noiembrie, la 6,7% la final de decembrie, conform declarației recente a ministrului Finanțelor, Adrian Câciu.
Lipsa de lichiditate a fost cauzată de faptul că statul nu a împrumutat anul trecut suficient pentru a-și acoperi cheltuielile care urmau. În lipsa acestei finanțări pe termen scurt de la băncile comerciale, Finanțele ar fi trebuit să intre (mai mult) în rezerva de valută (buffer). Un alt instrument la dispoziție este atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci.
Potrivit calculelor Profit.ro, Trezoreria a împrumutat anul trecut 104,1 miliarde lei, semnificativ sub necesarul de împrumut preconizat (deficit bugetar + rostogolirea datoriei) anunțat anterior. Necesarul de împrumut a fost anunțat la 136,2 miliarde de lei, dar pentru un deficit de 7,13% din PIB. La un deficit de 6,7%, necesarul brut de finanțare scade cu 4-5 miliarde de lei. Chiar și la 130 de miliarde de lei, necesarul de finanțare de anul trecut este cu mult peste suma de 104 miliarde de lei împrumutată.
Împrumuturile au rămas în urmă în principal deoarece Finanțele nu au mai ieșit pe final de an cu o emisiune de eurobonduri de circa 3 miliarde de euro pe extern, așteptată de piețe și anunțată de minister. Această emisiune nu a mai avut loc din cauza crizei politice, care a dus la căderea Guvernului. Ulterior, formarea unui nou guvern a durat prea mult și s-a considerat că s-a ajuns prea aproape de finalul anului și a fost depșită, astfel, fereastra de oportunitate pentru o emisiune de eurobonduri.
În contextul în care Guvernul a luat și bani de la bănci și a făcut cheltuieli masive în decembrie, această lichiditate a ajuns tot în sistemul bancar, astfel că, în ianaurie, BNR s-a găsit în situația de a strânge masiv lichiditate din piață, care altfel ar fi accelerat inflația și ar fi pus presiune și pe curs.
BNR strânge lichiditatea
BNR a atras, prin depozite pe o săptămână, sumele de 520 de milioane de lei pe 3 ianuarie, de 3,8 miliarde de lei pe 10 ianuarie și de 16,8 miliarde de lei pe 17 ianuarie. Suma atrasă de BNR nu este un maxim, cea mai recentă atragere de depozite cu sumă mai mare fiind în iulie 2019, 17,07 miliarde lei.
Gestionarea lichidității din piață este unul dintre instrumentele pe care BNR le folosește pentru a tempera, cât este posibil, inflația, dar și pentru a nu permite o depreciere semnificativă a leului.
De altfel, BNR a dat o mână de ajutor demersurilor Finanțelor de a împrumuta pe termen scurt de la băncile comerciale, chiar dacă suma este una redusă față de cât avea nevoie și a luat Trezoreria.
