Micula - Frații Micula, loviți în procesul cu România. Istoria cazului Micula vs statul român

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), întrunită în Marea Cameră, a anulat hotărârea Tribunalului UE prin care acesta a decis că România este obligată să plătească fraților Micula peste 356 milioane de dolari. Tribunalul UE este obligat acum să rejudece cazul.

ULTIMA ORĂ Guvernul a aprobat plafonări de preț și compensări mai generoase la energie și gaze, dar nu și aplicarea retroactivă a noilor limite de consum compensate

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Guvernul a aprobat plafonări de preț și compensări mai generoase la energie și gaze, dar nu și aplicarea retroactivă a noilor limite de consum compensate

Urmărește-ne și pe Google News

Istoria cazului Micula vs statul român

În 2013, ICSID a obligat România să plătească firmelor fraților Micula, care dețin cetățenie suedeză, despăgubiri de 84,54 milioane euro plus dobânzi, pentru retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale, cu patru ani înainte de expirarea sa, prevăzută pentru 2009. Calculate la zi, dobânzile duceau suma totală de plată la circa un sfert de miliard de dolari la debutul procesului din SUA, finalizat recent. România a anulat atunci schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE, în vederea respectării normelor europene privind ajutoarele de stat.

Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.forum

Întrucât dobânzile au continuat să se acumuleze, suma de plată se ridica anul trecut la 356 milioane de dolari.

CITEȘTE ȘI România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria și Bulgaria

Prin decizia din 30 martie 2015, Comisia a calificat plata acestei despăgubiri drept ajutor de stat incompatibil cu piața internă, a interzis punerea sa în aplicare și a dispus recuperarea sumelor deja plătite.

În procesul cu frații Micula, statul român a încercat să se prevaleze de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 2018, dintr-un litigiu dintre Slovacia și compania de asigurări de sănătate Achmea, înregistrată în Olanda. Astfel, în martie 2018, Curtea a decis că prevederile tratatului bilateral de protejare a investițiilor dintre Slovacia și Olanda încalcă normele UE, pentru că permit unui tribunal arbitral internațional să interpreteze legislația UE în litigii dintre investitori și state membre fără ca deciziile acestor tribunale internaționale să poată fi contestate în instanțe de judecată din UE, ceea ce subminează calitatea CJUE de instanță supremă în ceea ce privește legislația Uniunii.

Avocații fraților Micula au argumentat însă că decizia Achmea a CJUE nu se poate aplica în disputa acestora cu autoritățile de la București pentru că, în momentul în care a debutat arbitrajul lor cu statul român la ICSID, în 2005, România nu era încă membră a UE.

VIDEO Ora de Profit.ro - Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Românii să se preocupe de alte probleme, suveranitatea teritorială e apărată de NATO. Investiția în apărare nu e însă un moft

CITEȘTE ȘI VIDEO Ora de Profit.ro - Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Românii să se preocupe de alte probleme, suveranitatea teritorială e apărată de NATO. Investiția în apărare nu e însă un moft

Spre finalul anului 2019, Curtea Federală a districtului Columbia din statul Washington din SUA a admis solicitarea fraților Micula privind recunoașterea și punerea în executare a a deciziei din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri.

În același an, și Tribunalul UE a a acceptat argumentul fraților Micula, potrivit căruia măsurile declarate de Comisie ca reprezentând ajutor de stat ilegal preced aderării României la UE și, deci, se află în afara ariei de competență și autoritate a Executivului de la Bruxelles.

Tribunalul a anulat decizia CJUE în esență pentru motivul că Comisia a făcut uz retroactiv de competențele sale pentru fapte care erau anterioare aderării României la Uniune la 1 ianuarie 2007. Tribunalul a plecat astfel de la premisa că ajutorul vizat fusese acordat de România la data abrogării schemei de stimulente fiscale, și anume în anul 2005

La finalul anului 2019, Guvernul a decis să plătească suma de 912,5 milioane de lei. Rezolvarea situției a devenit urgentă, a spus Guvernul, după ce frații Micula și trei dintre companiile controlate de ei au pus sechestru pe participația de 58,71% din acțiuni a statului român la Conpet Ploiești, operatorul concesionar al sistemului național de conducte de transport al țițeiului și produselor petroliere, precum și pe pe o parte din deținerea statului la Nuclearelectrica, reprezentând 22,2% din capitalul operatorului centralei Cernavodă. Plăți au avut loc și pe parcursul anului 2020.

ExxonMobil și OMV Petrom cer amânarea declarării oficiale a Neptun Deep drept zăcământ comercial, inclusiv pentru schimbarea operatorului și a Legii offshore

CITEȘTE ȘI ExxonMobil și OMV Petrom cer amânarea declarării oficiale a Neptun Deep drept zăcământ comercial, inclusiv pentru schimbarea operatorului și a Legii offshore

Acum, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, întrunită în Marea Cameră, a anulat hotărârea Tribunalului și a confirmat competența Comisiei de a adopta decizia în litigiu, trimițând cauza spre rejudecare la Tribunal pentru ca acesta să se pronunțe cu privire la motivele și argumentele invocate în fața sa în legătură cu temeinicia acestei decizii.

Curtea constată că dreptul la repararea prejudiciului invocat de investitorii suedezi, deși izvorăște din abrogarea, cu încălcarea tratatului bilateral de investiții cu Suedia șo a schemei de stimulente fiscale de către România, nu a fost conferit decât prin hotărârea arbitrală din 11 decembrie 2013, care nu doar că a constatat existența acestui drept, dar l-a și cuantificat. Prin urmare, abia la finalul procedurii arbitrale investitorii au putut obține plata efectivă a despăgubirii, chiar dacă aceasta vizează parțial repararea prejudiciului pe care pretind că l-au suferit pe parcursul unei perioade anterioare aderării României la Uniune.

Astfel, având în vedere faptul că măsura de ajutor vizată a fost acordată după aderarea României la Uniune, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept considerând Comisia necompetentă ratione temporis să adopte decizia în litigiu, în temeiul articolului 108 al Tratatului de Funcționare al UE (TFUE).

Curtea mai constată că Tribunalul a mai săvârșit o eroare de drept statuând că Hotărârea Curții Achmea este irelevantă în speță. Potrivit CJUE, este cert că despăgubirea solicitată de investitorii suedezi privea de asemenea prejudiciile pretins suferite după data aderării României la Uniune, dată de la care dreptul Uniunii, în special articolele 107 și 108 TFUE, era aplicabil acestui stat membru.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT În prag de război cu Rusia, armata SUA a fost învinsă în România de scumpirea galopantă a energiei

”Având în vedere toate aceste considerații, Curtea anulează hotărârea recurată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunal pentru ca acesta să se pronunțe asupra motivelor și argumentelor invocate în fața sa ce privesc temeinicia deciziei în litigiu, cu precădere asupra chestiunii dacă măsura vizată de decizie îndeplinește, pe plan material, condițiile enunțate la articolul 107 alineatul (1) TFUE”, arată decizia CJUE.