Mediul de afaceri are nevoie din partea autorităților de o consultare reală în ce privește măsurile cu impact fiscal, modificările de taxe și impozite, având în vedere că, de obicei, consultările au loc au loc într-un context în care decizia este deja aproape luată politic, a declarat, la PROFIT NEWS TV, Angela Roșca, partener în cadrul firmei de consultanță TaxHouse. Deciziile luate și anunțate cu termene foarte scurte de implementare, cum a fost tentativa din decembrie de a reduce plafonul de încadrare la impozitare de tip microîntrprindere, afectează companiile care își fac, în mod obișnuit, planurile din timp.
Angela Roșca este partener fondator al Taxhouse și are peste 25 ani de experiență în consultanță fiscalp locală și internațională. Ea reprezintă mediul de afaceri în dialogul permanent cu Guvernul și Parlamentul, ca membru activ al grupurilor de lucru pe fiscalitate ale unor organizații precum Romanian Business Leaders, Consiliului Investitorilor Straini, AmCham România și Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei.
La nivelul Ministerului Finanțelor în acest an urmează să aibă loc o analiză, cu sprijinul unei instituții internaționale, cel mai probabil Banca Mondială, care ar trebui să identifice problemele sistemului fiscal și să propună măsuri pentru remedierea acestora. Analiza este parte a reformelor asumate de către Guvern în cadrul PNRR.
"Va fi un an activ, cel puțin din perspectiva discuțiilor din sfera fiscalității. Mă aștept la multe subiecte pe agenda noului ministru al Finanțelor, în special datorită angajamentelor luate de România prin PNRR, unde avem anumite subiecte deja puse pe agendă prin acest proiect și care vor trebui dezvoltate anul acesta. În plus, se discută tot mai mult despre consolidarea fiscală, modul în care statul va reuși să crească veniturile bugetare și să atingă ținta de deficit bugetar planificată. Mă aștept la schimbări, sper că nu bruște, sper cu consultare cu mediul de afaceri vizat de aceste măsuri", a spus Angela Roșca.
Consultările pe care instituțiile conduse politic le desfășoară cu mediul de afaceri sunt de cele mai multe ori formale, în momente în care decizia este deja aproape luată politic și nu se mai poate modifica mare lucru.
"E greu să vorbești în numele întregului mediu de afaceri, pentru că este destul de fragmenta și cu subiecte diferite pe agendă, dar, în general, din ce am observat eu, toată lumea vrea predictibilitate și stabilitate. Problema nu este de a susține anumite schimbări, ci de a le susține după ce toată lumea are acces la cifre și la calcule de impact bugetar, pentru a identifica dacă anumite măsuri au, de fapt, nu neapărat acordul industriei respective, ci participarea industriei respectibve la luarea deciziei. De obicei consultările care au loc au loc într-un context în care decizia este deja aproape luată politic, lucru care face, evident, foarte grea misiunea organizațiilor de business. Una este să intervii în perioada în care se analizează variante de modificare a impozitării și alta să vii cu o părere după ce decizia este luată. Așteptarea, în general, a mediului de business este să fie consultat în mod real înainte de luarea unor astfel de decizii cu un impact bugetar", a declarat consultantul.
Microîntreprinderile - capitol important în modificările fiscale aduse de PNRR
În ultimii ani, restricțiile pentru încadrarea la microîntreprinderi au fost relaxate, mai ales în ce privește desfășurarea de activități de consultanță și management, în timp ce plafonul de venit până la care poate fi aplicat acest tip de impozit a fost majorat succesiv și a ajuns la 1 milion de euro. Numărul microîntreprinderilor a crescut atât de accelerat, fiind folosit inclusiv de persoane care vor să evite taxarea foarte ridicată a salariilor, încât Comisia Europeană consideră regimul relaxat al microîntreprinderilor o problemă majoră pentru finanțele României și a cerut autorităților să reducă prin PNRR semnificativ numărul acestora, pentru a majora veniturile la buget.
Recent, la mijlocul lunii decembrie, Ministerul Finanțelor a propus reducerea cu data de 1 ianuarie, două săptămâni de la momentul anunțului măsurii, a plafonul pentru încadrarea la impozitare în regim de microîntreprindere de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. În urma protestelor privind aplicarea acestei măsuri prea din scurt și înainte chiar de derularea analizei privind sistemul fiscal, autoritățile au renunțat pentru moment la diminuarea plafonului.
"Anul acesta este definitoriu prin perspectiva faptului că prin PNRR statul și-a asumat să revizuiască cadrul fiscal actual, să se uite cu atenție și să vadă, cel puțin în zona de impozit pe venit și impozit pe profit, cum operează de fapt, unde sunt găurile din Codul fiscal, cine scapă neimpozitat, cine suportă cea mai mare sarcină fiscală. Sper ca acest proiect să fie făcut cât se poate de serios, este vorba acolo și de implicarea unei instituții de tipul FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială, să vedem cu cine se va lucra în final. Este vorba de un proiect în care va fi implicată zona de consultanță, deci să vedem care sunt rezultatele unui astfel de studiu. Toată lumea este curioasă să-l afle. Există date pe care numai ANAF le are în acest moment. Nu poate oferi INS detalii de tipul cât colectează statul român din fiecare tip de impozit pe venit, de exemplu din dividende, din chirii, din venituri din activități independente, din drepturi de autor, etc. Există toate aceste tipuri de venituri care ar trebui analizate și văzut în ce măsură ele contribuie în mod echitabil la o sarcină fiscală corect așezată pe fiecare tip de venit", a spus Angela Roșca.
Discuția privind microîntreprinderile și eventualele modificări privind plafonul, fragmentarea afacerilor sau restricții la anumite tipuri de activități, nu ar trebui lăsate pe final de an nici în 2022.
"La impozitul pe profit îmi pot imagina o analiză care se va duce, evident, mai degrabă în zona microîntreprinderilor. Știm că 90% dintre companiile românești sunt microîntreprinderi. Este ceva la care statul a dat clar de înțeles, chiar a vrut să modifice pe ultima sută de metri legislația și să reducă plafonul la microîntreprinderi. Este clar o zonă în care specialiștii se așteaptă la reluarea discuțiilor anul acesta la un moment. Este și prevăzută, de altfel, în PNRR această discuție despre microîntreprinderi, însă e prevăzută în trimestrul al patrulea din 2022, deci undeva pe final de an. Nu prea e ok să lași discuția aceasta pentru decembrie, deoarece toată lumea vrea să își facă planuri de afaceri mult mai devreme. O discuție mai deschisă mai devreme decât pe ultima sută de metri este mai onestă și mai corectă și mai ușor de acceptat de cei vizați din mediul de business", a atras atenția partenerul TaxHouse.
"Eu mi-aș dori ca zona de microîntreprinderi să rămână în reconversie economică și să fie raportată la valoare adăugată ridicată și tranziție digitală și verde, dar mai ales la conversie economică către producție și procesare. Ne plângem de foarte mult timp că avem o balanță comercială deficitară. Dacă tot avem o astfel de facilitate, cred că ceea ce înseamnă zona de microîntreprinderi ar trebui să se raporteze cu preponderență către ceea ce înseamnă valoare adăugată, care e producătoare de PIB real în România", a spus ministrul Finanțelor.
Un angajament important din PNRR este cel pentru reducerea semnificativă a numărului microîntreprinderilor, care a ajuns extrem de mare și este folosit des pentru muncă, inclusiv de către IT-iști, scopul fiind de a evita taxarea foarte ridicată care se aplică salariilor.
"Trebuie să diminuăm numărul de microîntreprinderi. Ăsta este obiectivul și avem mai multe alternative prin care putem să atingem acest obiectiv, evident reducerea plafonului, defragmentarea, adică să nu mai ai într-un grup foarte multe microîntreprinderi, și analiza pe sectoare de industrii și profitabilități, să vedem dacă susținem anumite sectoare prin micro sau nu", declara la momentul respectiv secretarul de stat.
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
La impozit pe profit, cota este de 16% din profitul impozabil. Relaxări legislative din urmă cu mai mulți ani au facilitat obținerea de venituri din muncă folosind regimul de microîntreprindere, care permite evitarea taxelor mult mai ridicate pe care le plătesc, de exemplu, angajații.
