Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, susține că România trebuie să renunțe la cota unică de impozitare și să treacă la un sistem de taxare progresiv pe venitul global, cu cote moderate, care să aducă mai multe resurse la bugetul de stat. Fost ministru în guverne ale PSD, Georgescu susține că impozitul de 16% a redus birocrația, dar a crescut corupția și evaziunea fiscală, ca urmare a renunțării la globalizarea veniturilor.
Întrebat când ar trebui introdusă impozitarea progresivă, Georgescu a răspuns: "Ieri!"
El a adăugat, totuși, că globalizarea veniturilor individuale și taxarea progresivă trebuie introduse “cât mai curând posibil”.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
“Nu pot să stau în cotă unică cu 16% să mai fac și redistribuire”, a declarat oficialul BNR, în cadrul unui seminar organizat de Alpha Bank, Asociația Română a Băncilor și BNR la Sinaia.
Despre cota unică, Georgescu spune că a fost justificată pentru clasa de mijloc, dar că nu oferă încasări suficiente la buget pentru a acoperi cheltuielile cu sănătatea și infrastructura la nivel Vestic.
“A fost o măsură să întărim clasa de mijloc înaintea intrării în UE. Foarte bine, s-a întărit? S-a întărit!”, spune Georgescu.
În prezentarea sa, prim-viceguvernatorul menționează că această cotă de 16% introdusă în 2005 “a redus birocrația” și “a crescut corupția și evaziunea fiscală prin eliminarea globalizării veniturilor”.
Georgescu susține că “se impune activarea mai accentuată a fazei de redistribuire prin instrumente fiscale”, lucru posibil “prin globalizarea veniturilor individuale și impozitarea lor cu cote moderat progresive, concomitent cu declarații de patrimoniu ale persoanelor fizice și finalizarea cadastrului național”.
În opinia sa, un nou sistem de taxare va permite “cunoașterea puterii contributive a fiecărui cetățean și așezarea sarcinii fiscale individuale pe baza acestor informații și combaterea corupției și evaziunii prin corelarea, pe viitor, a fluxului de venituri declarate cu stocul de avere deținut”.
Întrebat ce cote ar trebui introduse, Georgescu nu a oferit un răspuns, însă indică modelul unor țări precum Cehia, Polonia, Slovacia, Letonia începând cu 2018, Germania, Olanda, Spania.
Întrebat dacă nu ar trebui ca, înainte de schimbarea sistemului de taxare, statul nu ar trebui să eficientizeze cheltuirea banului public, Georgescu spune că “la cheltuire s-a mai lucrat, s-a mai progresat”, dând exemplu schimbarea legii achizițiilor publice în mai multe rânduri, dar că investițiile trebuie eficientizate.
De la aderarea la UE în 2007 și până în 2016, cheltuielile statului de la buget cu investițiile în capital fix au depășit 73 de miliarde de euro (date de la Eurostat și Ministerul de Finanțe). Raportat la buget, între 2007 și 2015 media cheltuielilor de investiții e de 14,3% în timp ce în Uniune media e de 6,7%, așadar mai mult decât dublu.
Pentru introducerea taxării globale, Fiscul trebuie să investească în informatizare și trebuie lucrat și la legislație, susține Georgescu, care a dat exemplul sistemului din Spania, unde cheltuielile deductibile sunt raportat automat autorității fiscale, care le scade din sarcina contribuabilului.
Și în România cheltuielile cu componentă de investiții, precum cele în pensii facultative, și caritate, în anumite domenii, ar trebui să fie deductibile, spune Georgescu.
În perioada 2000-2004 în România a funcționat taxare progresivă. Cei cu venituri de până la 28 milioane de lei vechi, plăteau 18% impozit pe venit, pentru cei cu venituri cuprinse între 28 milioane de lei și 69,6 milioane de lei cota era de 23% și ajungea pâna la 40% pentru venituri de peste 156 de milioane. Georgescu susține că în acea perioadă doar 2,1 milioane de persoane, circa o treime din salariați, au depus au depus fișa fiscală.
În acest an, coaliția PSD/ALDE a lansat în spațiul public ideea introducerii taxării progresive, însă a renunțat, cel puțin declarativ, la intenție. Pe de altă parte, de anul viitor, cu trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, se reduce impozitul pe venit de la 16% la 10% pentru a păstra același impact fiscal.
În prezentarea sa, Georgescu a arătat că "înțelege nevoia acumulării rapide de capital", "dar, în condițiile unui produs intern brut limitat an de an, această asimetrie libertate – răspundere a generat o repartiție total inechitabilă a PIB concretizată într-o polarizare socială accentuată → în topul societății se regăsesc grupuri restrânse de cetățeni care au acumulat avuții foarte importante, iar la polul celălalt, foarte mulți oameni au adunat numai sărăcia și lipsa de speranță".
Florin Georgescu a fost ministru de Finanțe între 1992 și 1996 și pentru circa 8 luni în 2012, în Cabinetul Ponta, ambele mandate sub guvernarea PSD. Din 2004 este al doilea om ca funcție din banca centrală.
