Finanțele extind restructurarea financiară, astfel încă să acopere datorii către stat restante până la 31 martie 2020

Mecanismul de restructurare financiară, prin care companiile cu datorii către stat pot beneficia de anularea accesoriilor aferente și de conversia în acțiuni a unei părți a debitului, va fi extins astfel încât să acopere restanțele înregistrate la 31 martie 2020, comparativ cu legislația actuală care oferă această posibilitate doar pentru sumele restante la 31 decembrie 2018, prevede un proiect de ordonanță de urgență al Ministerului Finanțelor, adoptat de Guvern. Sunt extinse, de asemenea, termenele pentru depunerea notificării de restructurare, până la 30 septembrie, și pentru cererea de restructurare, la 15 decembrie 2020.

UPDATE 15.30 Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat după ședința de guvern de astăzi că proiectul a fost aprobat. Singura precizare a acestuia a fost că noul termen este 31 martie. Proiectul a fost pus în dezbatere, pe site-ul Ministerului Finanțelor, cu foarte puțin timp înainte de a fi aprobat de Guvern.

"Având în vedere că, perioada la care se raportează obligațiile bugetare restante este 31 decembrie 2018, iar până în prezent s-au mai acumulat datorii la bugetul general consolidat care ar trebui achitate până la data depunerii cererii, inclusiv, ceea ce conduce la un grad scăzut de accesare a acestei facilități fiscale, este necesar ca restructurarea obligațiilor bugetare să se realizeze pentru obligațiile restante la 31 martie 2020 inclusiv, astfel încât acest termen să fie în consens cu cel la care se referă facilitatea fiscală constând în anularea accesoriilor aprobată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2020", potrivit Ministerului Finanțelor.

Totodată, având în vedere necesitatea clarificării prevederilor referitoare la posibilitatea anulării unei cote de maxim 50% din obligațiile bugetare principale cu condiția achitării unui procent de maxim 15% din obligațiile ce fac obiectul înlesnirilor, proiectul introduce o modificare în sensul că procentul de maxim 15% al obligațiilor bugetare care trebuie achitate până la data depunerii cererii de restructurare se raportează la obligațiile bugetare principale care fac obiectul eșalonării la plată pe maxim 7 ani.

Guvernul a extins, anterior, în acest an, termenele pentru depunerea intenției de restructurare, respectiv 31 iulie 2020, precum și implicit a termenului de depunere a solicitării de restructurare până la data de 30 octombrie 2020 inclusiv. De asemenea prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2020 a fost extinsă sfera de aplicare și la contribuabilii care au datorii mai mici de un milion de lei.

Această prorogare a termenului datoriilor asupra cărora se aplică restructurarea financiară, de la 31 decembrie 2018 până la 31 martie 2020, pune această facilitate în acrod cu o amnistie fiscală anunțată recent de autorități. Astfel, la începutul lunii mai, Guvernul a decis că firmele și persoanele fizice care vor achita până la 15 decembrie 2020 principalul restanțelor bugetare, înregistrate la 31 martie 2020, vor plăti obligațiile curente, rezultate după 31 martie 2020, și vor depune toate declarațiile fiscale vor beneficia de amnistie fiscală, prin anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale.

Motivul pentru care Ministerul Finanțelor vrea acum să permită restructurarea financiară și a datoriilor înregistrate inclusiv între 31 decembrie 2018 și 31 martie 2020, este acela că doar 10% dintre firmele care și-au exprimat intenția pentru restructurare (notificări) au și cerut efectiv accesarea acestui mecanism.

"Ca efect al aplicării prevederilor legale în vigoare privind restructurarea obligațiilor bugetare, precizăm că la data de 18 mai 2020, au fost depuse un număr de 441 notificări privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare și 44 cereri de restructurare a obligațiilor bugetare. Astfel, se constată ca doar 10% din debitorii care au depus notificări, și-au concretizat această intenție prin cereri de restructurare a obligațiilor bugetare. Cuantumul obligațiilor bugetare pe care acești contribuabili, care au depus notificări, îl înregistrează până în prezent este de aproximativ 6,8 miliarde lei, din care 4,5 miliarde lei - obligații bugetare principale și 2,3 miliarde lei - obligații de plată accesorii. Este de menționat că obligațiile bugetare scadente în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și data depunerii solicitării de restructurare, reprezintă o povară fiscală semnificativă pentru debitori, având în vedere că acești debitori se află în dificultate financiară. De altfel, acesta este și motivul pentru care acești debitori au acumulat datorii la bugetul general consolidat, fapt ce a determinat un grad scăzut de cereri de restructurare, respectiv doar 10%, înregistrate la organele fiscale de către debitorii care au depus notificări privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare", potrivit Ministerului Finanțelor.

Proiectul propune

• crearea posibilității de restructurare a obligațiilor bugetare restante la data de 31 martie 2020 înregistrate de debitorii, persoane juridice de drept public sau privat, cu excepția instituțiilor publice definite potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și a unităților administrativ-teritoriale, aflați în dificultate financiară, în baza planului de restructurare și a testului creditorului privat prudent;
• prorogarea termenului pentru depunerea intenției de restructurare până la data de 30 septembrie 2020 și  implicit prorogarea termenului de depunere a cererii de restructurare până la data de 15 decembrie 2020.
• De asemenea, se propun clarificări cu privire la aplicarea procentului de 5%, 10% sau 15% ce trebuie calculat prin raportare la cuantumul obligațiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii la plată conform art. 4 alin. (2) lit. a) din Ordonanței Guvernului nr. 6/2019, în sensul că la aplicarea procentelor nu se iau în calcul obligațiile accesorii care se amână la plată în vederea anulării și nici obligațiile bugetare principale care fac obiectul restructurării urmând a se stinge prin dare în plată sau conversie în acțiuni.

Proiectul de OUG este disponibil aici iar nota de fundamentare aici

Exemplu situație de restructurare financiară

Un debitor înregistrează obligații bugetare principale restante la 31.12.2018 în cuantum de 5 milioane lei. Din testul creditorului privat prudent rezultă necesitatea anulării unui procent de 50 % din totalul obligațiilor bugetare principale, aceasta însemnând că, au mai rămas de plată 2,5 milioane lei.

Din aceste obligații bugetare, debitorul poate decide ca o parte să formeze obiectul conversiei în acțiuni și cealaltă parte să fie plătită eșalonat.

Dacă vor face obiectul conversiei 76% din cei 2,5 milioane lei (adică 1.900.000 lei), atunci procentul de 15% care trebuie achitat până la data depunerii cererii de restructurare se raportează la diferența de 24% din cei 2,5 milioane lei, respectiv 600.000 lei (2.500.000x24%).

Astfel, debitorul are de plătit până la data depunerii cererii de restructurare următoarea sumă: 600.000 lei x 15% = 90.000 lei.

Odată cu aprobarea acestei ordonanțe de urgență, există posibilitatea ca numărul debitorilor care doresc să acceseze facilitatea fiscală reprezentând restructurarea obligațiilor bugetare să crească, având în vedere flexibilizarea condițiilor de acordare a acestei facilități.