Facilitățile introduse de stat pentru activitatea de cercetare dezvoltare (R&D) ar putea determina în 2-3 ani o dezvoltare a acestor operațiuni ca departamente ale unor companii cu activități în România. Pentru a obține rezultate cum ar fi înființarea unor centre mari de cercetare-dezvoltare este nevoie, însă, de o perioadă mai lungă de timp și este esențial ca Guvernul să păstreze facilitățile, asigurând predictibilitate companiilor care ar vrea să investească, potrivit consultanților EY România.
Autoritățile acordă în prezent mai multe facilități pentru cerecetare-dezvoltare, principalele fiind:
- scutirea de impozit pe salarii a angajaților implicați în activități de R&D;
- deducerea fiscală suplimentară de 50% din valoarea cheltuielilor de R&D;
- scutirea de impozit pe profit pentru o perioadă de 10 ani pentru companiile care fac exclusiv activitatea de R&D. La scutirea de impozit pe profit lipsesc în prezent normele de aplicare, astfel că firmele cu activitate în acest domeniu nu pot beneficia, încă, de această facilitate.
România nu este singura care vrea să încurajeze firmele să investească pentru a face cercetare. Facilități similare au, în multe cazuri chiar de mai mult timp, și țări din jur, cum ar fi Polonia sau Ungaria.
Rezultatele în ce privește intensificarea activității de R&D s-ar putea vedea destul de rapid la un nivel mai redus, în special în privința departamentelor interne de cercetare-dezvoltare ale firmelor, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu presa, Miruna Enache, partener, departamentul de asistență fiscală și juridică din cadrul EY România.
"Într-o primă instanță cred că se va stimula partea aceasta legată de facilitatea pentru care s-au dat normele anul trecut, cu reducerea suplimentară a cheltuielilor de R&D în interiorul unei firme care are un departament de cercetare-dezvoltare. Aceea ar trebui, am să mă aventurez aici și am să spun, în 2-3 ani să-și arate roadele, pentru că foarte multe firme vin în România chiar și astăzi. Sunt foarte mulți investitori care vin aici și încep să-și dezvolte, să-și mute practic o fabrică, pe care o mută fie din Europa de Vest sau din alte țări ale lumii ca să fie aproape de Europa de Vest, unde au ei piața de desfacere, și să beneficieze de ceea ce avem aici, calitate a forței de muncă. (...) Aici mă aștept ca într-un orizont scurt de timp, 2-3 ani să vedem rezultate. Va însemna eventual unități de producție cu cercetare-dezvoltare sau unități de procesare de date cu cercetare-dezvoltare. Un pic de diversificare și introducerea zonei de cercetare-dezvoltare în planul lor de business în România", a spus Miruna Enache.
Potrivit acesteia, tot mai multe firme din zona industrială sunt interesate să-și dezvolte operațiuni de cercetare-dezvoltare, măcar parțial, în România.
În ce privește, însă centrele mari, dedicate pentru cercetare-dezvoltare, atragerea unor astfel de investiții ar putea necesita mai mult timp, a afirmat Claudia Sofianu, partener și lider al diviziei de impozit pe venit și contribuții sociale în cadrul EY România.
"Îmi este greu să mă pronunț cât ar dura, însă păstrând pe termen mai lung aceste măsuri combinate, pentru că discutăm de o amploare diferită, cinci ani nu cred că este suficient, astfel încât să vedem o schimbare substanțială, nu să vedem încă 1-2 centre în Romînia. Cele mari nu se crează în cinci ani și cu rezultate, pentru că în general nu avem vizibilitate asupra a ceea ce se întâmplă acolo", a declarat Claudia Sofianu.
Guvernul, prin măsurile promovate, vrea să stimuleze activități de inovare și cercetare-dezvoltare, astfel încât să reducă exportul de forță de muncă specializată. Angajații din domeniul R&D beneficiază de scutirea de la impozitul pe venit, de 16%, în timp ce, tot de anul trecut, se aplică și deducerii fiscale suplimentare de 50% din valoarea cheltuielilor de R&D. Măsura scutirii de impozit pe 10 ani a fost introdusă la începutul acestui an, dar fără ca Guvernul să adopte și normele, astfel că legea nu se aplică încă.
