EXCLUSIV Varianta propusă de Ministerul Finanțelor pentru modificarea OUG 114. Băncile pe pierdere nu plătesc taxa, cele pe profit nu plătesc mai mult decât profitul

Ministerul Finanțelor a prezentat reprezentanților băncilor ultima variantă pentru modificarea taxei pe activele bancare, introdusă prin OUG 114/2018. Sunt excluse de la taxare o serie de active, cotele de impozit sunt scăzute și băncile pot beneficia de o reducere suplimentară a birului, după cum Profit.ro a scris anterior. Suplimentar, Guvernul menționează că băncile pe pierdere nu vor fi taxate, în timp ce cele pe plus nu vor plăti mai mult decât profitul anual.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider

Rata de taxare ar urma să scadă de la 1,2% pe an la 0,2% pe an la băncile cu o cotă de piață de sub 1% și la 0,4% pe an pentru cele cu o cotă de piață mai mare de 1%. Cum activele bancare sunt concentrate pe băncile cu o cotă mai mare de 1%, rezultă că taxa pe sistem va fi în jurul a 0,37 - 0,38% din active, adică printre cele mai mari din Europa, la nivelul Poloniei și Ungariei (înainte ca țara vecină să reducă impozitul), după cum Profit.ro a scris la finele săptămânii trecute.

Dacă în varianta în vigoare a OUG 114 sunt taxate toate activele financiare, în varianta amendată ar fi scoase din baza impozabilă titlurile de stat, creditele acordate administrației publice, inclusiv scrisori de garanție, creditele cu garanții de stat (precum Prima Casă), creditele interbancare și banii băncilor de la BNR (rezerva minimă obligatorie).

Băncile pe pierdere nu vor plăti taxa, au declarat pentru Profit.ro surse din piață. Aici, BNR atenționase anterior că taxarea băncilor pe pierdere ar însemna o taxare a capitalului, respectiv o decapitalizare directă de către stat a instituțiilor de credit care nu generează profituri și care, oricum, trebuie să aducă bani de la acționari pentru acoperirea cerințelor de solvabilitate.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ANAF este în control la două bănci și urmează o a treia în scurt timp. Inspectorii Fiscului verifică profitul pe anii din urmă

Nivelul taxei este plafonat la profitul băncii. Altfel spus, statul poate să ia de la bănci tot profitul, dar nu mai mult, pentru că atunci le-ar băga pe pierderi. În mod normal, profitul în România este taxat în cotă unică de 16%. Bancherii propuseseră ca statul să meargă până la a dubla cota de impozitare a profitului (la 32%), dar să renunțe la taxarea activelor.

Teoretic, băncile ar putea să nu plătească deloc taxa pe active, însă pentru acest lucru ar trebui să îndeplinească două condiții:

- Dacă creditarea crește anual cu 8% sau mai mult (cum s-a întâmplat cu media pe sistem în 2018), atunci taxa se reduce cu jumătate.

- Dacă băncile reduc marja netă (diferența dintre dobânda la credite și cea la depozite în lei) cu 8% (spre exemplu, de la o marjă de 5 puncte procentuale la 4,6 puncte procentuale), atunci cota de impozitare se reduce cu încă jumătate.

Ultimul punct este, însă, mai dificil de îndeplinit, în condițiile în care expansiunea creditului către clienții cu o bonitate mai redusă, mai riscanți, reclamă practicarea unor dobânzi mai mari. Totodată, și ca relație matematică, marja dintre credite și depozite este mai dificil de redus, în condițiile în care și dacă băncile ar practica dobânzi mai mici pentru clienții noi, aceștia ar reprezenta doar o mică parte din stocul de credite total, deci ar avea o influență mai mică în modificarea marjei nete.

Cum dobânda netă reprezintă cea mai mare parte a veniturilor operaționale ale unei bănci, o reducere a marjei ar fi greu de justificat în termeni de profitabilitate pentru a obține o reducere a impozitului.

CITEȘTE ȘI VIDEO Antifrauda a sigilat peste 1.000 de depozite din Dragonul Roșu și atrage atenția clienților angrourilor să se asigure că primesc toate actele

Totodată, băncile care au deja marje mai scăzute la credite, ca urmare a modelului de business, nu sunt bonificate de noul sistem, în timp ce cele care operează cu marje mai mari (axate pe credite de consum, carduri) ar putea să vină cu marjele în jos dacă intră și pe alte zone de creditare.

Finanțele introduc și un sistem de penalizare a celor care nu cresc creditarea sau cresc marjele. Astfel, spre exemplu, o reducere a volumului de credite ar avea un impact de creștere a taxei cu jumătate din dinamica creditării – o reducere de 10% a creditului ar crește taxa cu 5%, la 0,42%.

Băncile sunt nemulțumite de acest sistem de penalizare, care, printre altele, ar putea aduce băncile în situația de a plăti o taxă mai mare dacă extind inițial creditul către zone mai riscante și apoi acumulează credite neperformante care trebuie scoase din bilanțuri și duc în jos volumul de împrumuturi.

Bancherii au mai cerut și ca plata taxei să fie anuală, în condițiile în care costurile operaționale cu raportările fiscale sunt ridicate și ar fi și mai mari dacă plata ar fi semestrială.

Având în vedere că, față de varianta prezentată de Profit.ro anterior, nu au apărut modificări substanțiale, impactul taxei este așteptat să fie de 1 miliard de lei pe an, față de 5,4 miliarde de lei, cât calculase BNR că ar fi pe forma curentă a OUG 114.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV O româncă refuzată de ANAF la plata banilor câștigați la Loteria bonurilor fiscale a bătut Guvernul în instanță și l-a obligat să emită OUG și un ordin de ministru pentru a-i rezolva problema

Guvernul ar urma să modifice și OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori și OUG 52/2016 privind credite ipotecare și să schimbe modul de calcul al dobânzilor variabile. Referința n-ar mai fi cea de la cotațiile oferite de bănci la fixing (băncile se raportează la ROBOR la 3 și 6 luni, la care adaugă o marjă pentru creditele în lei), ci dobânzile medii efective din piață, care reprezintă, aproape în totalitate, tranzacții pe termen foarte scurt, în principal overnight.

„Diferența sperăm să se regăsească la consumatorul final”, declara ministrul Eugen Teodorovici.

Noua referință ar fi mai mică decât ROBOR la 3 și 6 luni, dar având în vedere că vor fi modificate și contractele în derulare, nu va exista un beneficiu direct pentru consumatori, pentru că băncile au permisunea să modifice marjele în sus, astfel încât dobânzile curente să fie păstrate. Acest lucru înseamnă că operațiunea va genera un cost operațional inutil pentru bănci pentru semnarea noilor acte adiționale.

Totodată, ultima dată când au fost modificate contractele în derulare, prin OUG 50/2010, când băncile au fost obligate să se raporteze la ROBOR.

Bancherii au primit termen să vină cu propuneri de modificări până mâine, când va avea loc o nouă întâlnire. Ministerul Finanțelor a promis agenției Standard & Poor's că va modifica OUG 114 după consultări cu toți actorii implicați. Rămâne de văzut dacă observațiile băncilor vor fi preluate în ordonanța de amendare a OUG 114, pe care Teodorovici spune că Guvernul o va discuta în ședința de săptămâna viitoare.