Ministrul a avertizat, însă, că a doua jumătate a anului nu permite relaxare.
De ce este important: România este afectată puternic în ultimele luni de crize interne și externe, cum sunt criza politică și cea a cotațiilor la energie, determinată de conflictul SUA-Iran. Impactul asupra dobânzilor statului, a căror povară pe bugetul statului a crescut puternic de la an la an, a fost unul major. Evoluția bună a deficitului bugetar a fost, probabil, singurul element pozitive și cu impact puternic pe piețele financiare în această perioadă de criză.
De asemenea interesant Un nivel redus al deficitului este bine primit de către piețele financiare, întrucât arată o abordare fermă și consecventă în ce privește consolidarea finanțelor statului, după mai mulți ani de derapaje bugetare severe, care au culminat cu atingerea unui deficit de 9,3% din PIB (standard ESA) în 2024.
România, aflată în procedură de deficit excesiv a Comisiei Europene, în cadrul căreia anul trecut a riscat chiar pierderea de fonduri europene, trece printr-o ajutare bugetară de proporții, cea mai mare din UE, iar de anul trecut a reușit, cu eforturi semnificative, să revină în traiectoria de ajustare convenită cu Comisia.
"Deficitul bugetar s-a redus de la 3,35% din PIB la 1,75% din PIB, respectiv cu 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut.
În același timp, investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei, iar ponderea investițiilor finanțate din fonduri europene și PNRR (inclusiv împrumut) a urcat de la aproximativ 54% la peste 71%. Asta arată că ajustarea fiscală nu s-a făcut prin blocarea investițiilor", a declarat ministrul Finanțelor pentru Profit.ro.
Avertizează însă că semestrul al doilea poate fi mai complicat, având în vedere aprobarea târzie a bugetului, contextul international foarte volatil, riscurile privind execuția investițiilor și obligațiile asumate prin PNRR.
"Cifrele sunt bune, dar nu permit deloc relaxarea. Prioritățile rămân reducerea deficitului, finalizarea investițiilor din PNRR și livrarea reformelor asumate", a precizat Nazare.
Limitarea deficitului vine într-un context în care investițiile se mențin la un nivel ridicat, dar cu o utilizare mult mai intensă a fondurilor europene și, unde se poate, o reducere a componentei de la buget.
România este încă într-un proces dificil și de durată pentru reducerea deficitului bugetar, dar, utilizarea fondurilor europene permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, în timp ce cheltuielile cu impact asupra deficitului sunt restrânse, pentru a echilibra finanțele statului.
Nivelul deficitului estimat pentru acest an este încă foarte ridicat, departe de o situație normală a finanțelor publice, dar România a reușit anul trecut și anul acesta să readucă deficitul în traiectoria acordului încheiat în 2024 cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului sub 3% în șapte ani. În 2024, deficitul a fost de 9,3% (termeni ESA, standardul UE), cel mai ridicat din UE și cu mult peste nivelul de 3% permis la nivelul Uniunii.
Țintele de deficit pentru anul acesta sunt de 6,2% (cash, standardul național) și 6% (ESA), iar anul următor trebuie să coboare în continuare.
Evoluția deficitului este urmărită cu atenție de către investitorii în datoria statului, de către agențiile de rating, precum și de către Comisia Europeană.
Bugetul pentru acest an are o țintă de deficit de 6,2% din PIB
Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standarul UE), în linie cu angajamentele asumate față de CE.â
Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB. În 2024, România a avut un deficit cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe și reduceri de cheltuieli pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare mai redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
