Deficitul bugetar al României pentru 2024 în termeni ESA, standardul utilizat la nivelul UE, a fost calculat, la acest moment, la 9,28%, potrivit informațiilor Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, va anunța deficitul ESA pe 22 aprilie. Până la momentul respectiv, procentajul de 9,28% nu este definitiv.
De ce este important Ajustarea bugetară pentru 2025, an în care Guvernul trebuie să ajungă la 7% din PIB, pornește de la acest nivel din 2024.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
De asemenea interesant Deficitul în termeni cash pentru 2024 a fost anunțat anterior de Ministerul Finanțelor ca fiind la 8,65% (152,72 miliarde lei). Deficitul ESA este însă diferit de cel în termeni cash, utilizat ca standard intern și anunțat lunar de către Ministerul Finanțelor. Printre diferențele importante, deficitul ESA nu este influențat de amânarea la plată a unor facturi (practică folosită de guverne pe final de an pentru a "cosmetiza" deficitul cash), având și reguli diferite pentru cheltuieli precum cele pentru armament sau emisiuni de obligațiuni.
Planul fiscal al României cu CE prevede reducerea deficitului ESA la 7% anul acesta
Guvernele din ultimii ani au cheltuit cu mult peste posibilități și, în loc să scadă deficitul bugetar anual, l-au majorat, ceea ce a condus la creșteri puternice ale datoriei publice.
Anul trecut, în contextul numeroaselor runde de alegeri, situația a devenit și mai dificilă, deficitul cash urcând de la 5,7% în 2023 la 8,65% în 2024.
Pe finalul anului trecut, România, la fel ca alte state UE, a încheiat un plan fiscal cu Comisia Europeană, care prevede angajamente și obiective pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.
România ar fi trebuit să scadă deficitul de la 7,9% ESA în 2024 (estimarea CE din toamnă) la 7% anul acesta.
În contextul în care în loc de 7,9% deficitul se va situa la 9,3% pentru 2024, ajustarea la 7% trebuie făcută acum de la un nivel mai ridicat.
România a primit pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% o extindere de la patru ani (standard) la șapte ani a perioadei în care trebuie să facă această ajustare, dar extinderea este condiționată de îndeplinirea unor angajamente privind investiții și reforme cheie.
Ministerul Finanțelor a promis că o reformă fiscală se va aplica abia de anul următor, deși este reformă cheie în planul fiscal și trebuie să aducă 25 miliarde lei la buget în acest an
Ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, a declarat repetat că reforma fiscală, prevăzută în planul fiscal să fie deja în vigoare la 1 aprilie, nu va fi discutată decât după jumătatea anului și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Anul acesta, coaliția de guvernare vrea să scadă deficitul bugetar la 7% din PIB cu măsuri de control al cheltuielilor, deși foarte mulți economiști consideră că abordarea nu este una realistă și că este legată mai degrabă de desfășurarea alegerilor prezidențiale din luna mai. România este într-o situație critică în ce privește credibilitatea finanțelor statului, toate cele trei mari agenții de rating având perspectivă negativă pentru calificativul suveran al țării (indicator privind bonitatea), aflat pe ultima treaptă recomandată investitorilor.
În ianuarie, Consiliul UE a recomandat României să își respecte angajamentele asumate în cadrul planului fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, "pentru a-și menține extinderea perioadei de ajustare" de la 4 la 7 ani. România a primit 7 ani în loc de 4 pentru reducerea deficitului după ce și-a luat angajamente precum investiții și o serie de reforme cheie, inclusiv reforma fiscală.
La începutul lunii iunie, are loc evaluarea în cadrul semestrului european, în cadrul căreia România va fi probabil criticată pentru nerespectarea acestui angajament cheie, care a stat la baza primirii unui termen mai lung pentru reducerea deficitului (7 ani în loc de 4).
