EXCLUSIV Salariul minim - Bolojan a găsit subterfugiul pentru a evita legea care îl obligă la majorarea salariului minim. Cum va proceda. Argumentele ignorate de premier pentru creștere - surse

Adoptată și intrată în vigoare în 2024, Legea care transpune în legislația națională directiva europeană privind salariul minim european stabilește că salariul de bază minim brut pe țară este calculat astfel încât să aibă ”nivelul orientativ” de 47%-52% în raport cu câștigul salarial mediu brut.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Profit.ro. că o eventuală decizie a Guvernului de a îngheța salariul minim nu ar încălca reglementările europene și nu ar putea conduce la o procedură de infringement, întrucât Directiva UE privind salariul minim nu stabilește nivelul salariilor minime și nu obligă niciun stat membru să le majoreze, iar competențele privind stabilirea salariului minim sunt ale statelor membre UE.

PSD a insistat însă permanent pentru respectarea legii în vigoare și, ca urmare, pentru majorarea salariului minim.

CITEȘTE ȘI Bolojan: Nu avem bani pentru pensiile speciale ale primarilor - ar trebui anulate, nu amânate. Nici pentru salariul minim nu avem spații foarte mari de creștere

Premierul Bolojan a rămas la aceeași poziție cu privire la înghețarea salariul minim pentru anul viitor, la fel ca și patronatele, în timp ce sindicatele au avansat o serie de argumente pentru majorare în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, care a discutat astăzi despre valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. 

Mai mult, Bolojan a arătat că opțiunea sa personală este să fie menținut salariul minim pe economie la nivelul din anul acesta și pentru anul viitor. Șeful Executivului a mai spus că anul viitor nu vor exista creșteri de salarii în sectorul bugetar sau indexarea pensiilor, dar aceste majorări vor fi reluate din 2027.

Premierul a afirmat, la ultima reuniune a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, că majorarea salariului minim ar proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri reduse, însă, ar avea o serie de efecte negative.

Prim-ministrul a menționat alimentarea spiralei inflaționiste, creșterea presiunii asupra micilor afaceri, ceea ce ar determina pierderea de locuri de muncă în HORECA, industria mobilei, industria ușoară, precum și creșterea cheltuielilor de personal în sistemul bugetar.

Argumentele prezentate de partenerii sociali vor fi analizate, având în vedere contextul economic și social și, până la Sărbătoarea Crăciunului, va fi luată o decizie la nivelul Guvernului cu privire la nivelul salariului minim pentru anul viitor, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Golden Visa în România pentru investitorii străini, retras. CSAT l-a calificat drept risc la adresa securității naționale

Surse guvernamentale arată însă că premierul are de gând să evite obligația legală de majorare a salariului minim prin prorogarea legii privind stabilirea salariului minim, iar această amânare va fi inclusă într-un din ordonanțele ”trenuleț de la final de an”.

De altfel, chiar premierul a arătat că pe final de an Guvernul va adopta mai multe ordonanțe ”trenuleț”.

””Înainte de aprobarea bugetului, înainte de anul nou, suntem obligați să adoptăm un pachet legislativ, numite ordonanțele trenuleț, una, două, câte vor fi, care pe de-o parte să proroge anumite prevederi; de asemenea, să anuleze, sper eu să cădem de acord, anumite lucruri care se prorogă an de an, dar sunt lipsite de logică și, de asemenea, să ia alte măsuri care să genereze reabilitatea fiscală”, a declarat prim-ministrul.

Premierului i-au fost înaintate, totodată, mai multe argumente pentru majorarea salariului minim, care ar contrazice afirmațiile acestuia privind majorarea cheltuieilor de personal în cazul unei astfel de decizii sau privind productivitatea muncii.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Nouă obligație de înregistrare fiscală ca plătitor de salarii pentru toți angajatorii care au mai multe puncte de lucru

Argumentele transmise în vederea majorării salariului minim

În intervalul 4.050 – 4.581 lei, la nivel național sunt încadrați 2,03 milioane de salariați cu normă întreagă (37,9% din total).

În timp ce câștigul salarial mediu în luna august 2025 a fost de 9.002 lei, aproape 35% din totalul salariaților full-time nu ajung nici măcar la jumătatea acestei valori.

În ultimii 25 de ani, salariul minim a crescut cu 3.950 lei, iar numărul mediu de salariați a urcat cu circa 863.000; scăderile de ocupare au apărut doar în perioade de criză (2001–2004, 2009–2011, 2020), ceea ce arată că înghețarea salariului minim nu este o condiție pentru stabilitate economică.

În ultimii 5 ani, la o creștere a salariului minim cu 1.820 lei, numărul mediu de salariați a crescut cu aproximativ 450.000, indicând scoaterea unor relații de muncă din zona informală.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Guvernul a negociat cu Bruxelles-ul să amâne până la 31 martie selecția pentru șefii a aproape 50 de companii de stat

Deși indicatorii actuali semnalează încetinirea economiei, prognozele oficiale păstrează o traiectorie ușor crescătoare a numărului mediu de salariați, iar scenariile iau în calcul creșterea salariului minim ca element de bază.

Aplicarea formulei de indexare ar genera creșteri reale ale salariului minim de 2,1% în 2026 și până la 7% în 2029, în timp ce neindexarea în 2026–2027 ar eroda puterea de cumpărare cu până la 11,7% și ar amplifica sărăcirea lucrătorilor plătiți cu salariul minim.

Față de 2015, România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității reale orare a forței de muncă (28,8%) peste media țărilor CEE (21,1%), dar și peste media țărilor din UE (5,5%).

Cu excepția anului 2024, productivitatea reală orară a muncii a crescut în medie cu 3,59% anual. În 2024 aceasta a scăzut cu 3,86%.

România nu este însă singurul stat unde productivitatea reală orară a muncii a scăzut, deoarece și în Croația, Slovenia și Cehia, tendința a fost una de încetinire. 

Chiar și în ciuda scăderii din 2024, productivitatea reală orară a muncii în România se menține în fruntea țărilor din regiune, dar și mult peste media țărilor europene.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Scutiri de la reguli. În contradicție cu principiile OECD și angajamentele din PNRR, guvernanții pregătesc scutirea unor companii de stat de la selecția șefilor pe principii de management corporativ

Argumentele pentru înghețarea salariului minim se bazează pe aceste teze privind creșterea productivității muncii sau costului orar al forței de muncă. 

Însă, în ciuda unei creșterii accelerate a costului cu forța de muncă, România rămâne în continuare printre țările unde cu cele mai mici costuri. De asemenea, în ciuda unor creșteri ale salariului minim din ultimii 10 ani, productivitatea reală orară a muncii s-a majorat cu 28,8%, mult peste media europeană de 5,5%.

Astfel, chiar dacă între 2020 și 2024 costul orar al forței de muncă a crescut cu 52,4%, România rămâne un stat cu muncă ieftină (12,5 EUR/oră față de media UE de 33,5 EUR, sub Ungaria, Polonia și Slovacia și doar peste Bulgaria), iar cota profiturilor (48,1%) depășește în continuare media europeană, lăsând spațiu pentru noi creșteri ale salariului minim fără a compromite profitabilitatea agregată.

În ce privește creșterea cheltuieilor cu salariile bugetarilor, corelate cu nivelul salariului minim, această teză este inexactă deoarece, după cum a arătat și premierul, acestea sunt înghețate până în 2027. 

Profit.ro a relatat anterior că sindicatele s-ar fi mulțumit cu o majorare de 300 lei, dar patronatele și Bolojan nu prea vor. 

Cele mai multe federații sindicale au propus pentru 2026 o majorare a salariului minim la 4.350 lei, cu 300 lei mai mult decât nivelul actual de 4.050 lei. Patronatele fie nu au dorit însă majorarea, fie au susținut să fie la nivelul minim potrivit calculelor reieșite din prevederile legale. Nivelul minim calculat este de 4.319 lei, iar cel maxim este de 4.778 lei, conform surselor oficiale Profit.ro.

Potrivit acestor surse, în perioada de consultări, a existat și varianta ca salariul să crească până la 4.500 lei, dar 500 lei să fie neimpozabili, variantă cu care inițial fusese de acord chiar și o parte a patronatelor.

CITEȘTE ȘI Firmele și cetățenii scapă de prezentarea la direcțiile de permise pentru a-și obține conturi online pentru înmatricularea, radierea sau vânzarea autovehiculelor

Hotărârea de guvern, adoptată în februarie anul acesta, privind procedura de stabilire a salariului de bază minim prevede că se stabilește și se actualizează anual cu suma dintre rata medie anuală a inflației prognozate și rata de creștere reală anuală a productivității muncii prognozate, conform formulei:

Potrivit calculelor oficiale, din formula de calcul de mai sus ar reieși un salariu minim de 4.325 lei.

La un nivel orientativ de 47% din câștigul salarial mediu brut, suma rezultată ar fi de 4.319 lei. La nivel orientativ de 50%, salariul minim ar ajunge la 4.595 lei, iar la un nivel orientativ de 52% ar merge până la 4.778 lei.