EXCLUSIV Noile reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate deși mediul de afaceri reclamă că sunt inaplicabile și anulează șansele realizării oricărui proiect PPP

EXCLUSIV Noile reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate deși mediul de afaceri reclamă că sunt inaplicabile și anulează șansele realizării oricărui proiect PPP
scris 14 mar 2018

Mediul de afaceri consideră că modificările aduse de Guvern anul trecut Legii parteneriatului public-privat (PPP) nu fac decât să impună restricții Ia mecanismele absolut necesare unui PPP, anulând astfel șansele ca vreun astfel de proiect să fie implementat. În pofida acestei poziții și fără a accepta vreun amendament propus de mediul de afaceri, majoritatea de guvernământ a adoptat acum, în comisia senatorială de industrii, noile reglementări chiar în prezența ministrului pentru Mediul de Afaceri, care a promis în schimb că Legea va fi îmbunătățită la Camera Deputaților.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Modificările reclamate, în comisia de specialitate, atât de Coaliția pentru Dezvoltarea României, cât și de Camera de Comerț Americană în România (AmCham) au fost adoptate anul trecut prin ordonanță de urgență, deși ministrul de la vremea respectivă pregătise inițial un proiect de lege, care ar fi intrat în vigoare doar după aprobarea Parlamentului. Actul normativ a fost adoptat în Guvern în data de 14 decembrie și a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 28 decembrie, cu prevederea intrării în vigoare la două luni de la publicare.

Urmărește-ne și pe Google News

Ordonanța de urgență a Guvernului poate fi citită AICI.

Actualul ministru pentru Mediul de Afaceri, Ștefan-Radu Oprea, a susținut, de altfel, la dezbaterile din comisie pentru aprobarea ordonanței de Parlament, că Legea astfel modificată nu va ”face minuni” și că mai este nevoie și de normele aplicare pentru a deveni funcțională conform noilor modificări. Aceste norme sunt de asemenea elaborate de multe luni, dar nu au fost încă adoptate de Executiv.

DOCUMENT Guvernul Dăncilă se opune majorării de la 2% la 3,5% a cotei din impozit pentru ONG-uri, invocând un impact de 157 milioane lei la buget CITEȘTE ȘI DOCUMENT Guvernul Dăncilă se opune majorării de la 2% la 3,5% a cotei din impozit pentru ONG-uri, invocând un impact de 157 milioane lei la buget

În cadrul comisiei au fost adoptate acum doar câteva amendamente propuse de Consiliul Economic și Social, fiind însă respins un amendament al Coaliției pentru Dezvoltarea României, care permitea partenerului public să aibă raporturi juridice directe cu finanțatorii proiectului.

Ministrul Oprea a solicitat adoptarea ordonanței, pentru a nu trece în mod tacit de Senat, promițând în schimb că, la discutarea actului în Camera Deputaților, vor fi luate în considerare propunerile mediului de afaceri.

Într-o adresă transmisă Parlamentului de Coaliția pentru Dezvoltarea României și obținută de Profit.ro, membrii Coaliției cer respingerea în totalitate a ordonanței, din cauza  multitudinii de restricții impuse, considerate incompatibile cu ideea unui cadru legislativ flexibil capabil să permită acomodarea unor structuri variate de proiecte PPP.

Perspectivă: firmele private, obligate din nou să țină evidența datoriilor CITEȘTE ȘI Perspectivă: firmele private, obligate din nou să țină evidența datoriilor

”Din păcate, OUG nr. 104/2017 a adus o serie de restricții Ia mecanismele absolut necesare unui PPP, fără de care considerăm că interesul pentru această lege al investitorilor și mai ales al finanțatorilor va fi considerabil redus, iar șansele ca vreun proiect de PPP să fie implementat în România să fie aproape nule”, arată Coaliția.

Potrivit membrilor acesteia, în pofida numeroaselor inițiative legislative, unele concretizate în acte normative intrate în vigoare sau în numeroase amendamente la acestea, până în prezent nicio reglementare nu a reușit să fie folositoare pentru implementarea măcar a unui singur proiect de parteneriat public privat, piața (autorități publice și investitori, deopotrivă) fiind nevoită să se orienteze spre alte construcții juridice din legislația românească, similare parteneriatelor publice private (cum ar fi concesiunile și achizițiile publice), dar care nu pot acomoda întru totul toate mecanismele care au asigurat, în alte jurisdicții, succesul parteneriatelor publice private.

Noi condiții pentru angajatori la eliberarea notelor de lichidare pentru foștii angajați CITEȘTE ȘI Noi condiții pentru angajatori la eliberarea notelor de lichidare pentru foștii angajați

Coaliția că consideră că vechea Lege nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat a dat speranțe mediului de afaceri privind posibilitatea reală de a implementa parteneriate publice private, această lege putând fi caracterizată ca implementând un cadru flexibil pentru PPP, dar a fost modificată radical prin ordonanța menționată.

Pentru a remedia restricțiile impuse de ordonanța Guvernului, Coaliția solicită Parlamentului amendarea acesteia, conform propunerilor de mai jos.

EXCLUSIV Noile reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate deși mediul de afaceri reclamă că sunt inaplicabile și anulează șansele realizării oricărui proiect PPP
EXCLUSIV Noile reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate deși mediul de afaceri reclamă că sunt inaplicabile și anulează șansele realizării oricărui proiect PPP
EXCLUSIV Noile reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate deși mediul de afaceri reclamă că sunt inaplicabile și anulează șansele realizării oricărui proiect PPP
EXCLUSIV Noile reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate deși mediul de afaceri reclamă că sunt inaplicabile și anulează șansele realizării oricărui proiect PPP
viewscnt
Afla mai multe despre
parteneriat
public
privat
senat
mediu
afaceri
coalitia
dezvoltarea
romaniei
amcham
guvern
ordonanta