Suma de 87,7 miliarde de lei pevăzută anul acesta la venituri bugetare din fonduri primite de la Uniunea Euroeană, un nivel record, este foarte greu de realizat, atrage atenția ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, însă România trebuie să facă tot posibilul pentru a atrage acești bani în contextul în care următorul calendar financiar multianual ar putea aduce modificări majore în ce privește modul în care statele membre au acces la fonduri UE. Totodată, la nivelul Comisiei Europene se discută și un mecanism care să permită continuarea prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI) a unor proiecte din PNRR care nu sunt finalizate până la termenul limită de 31 august 2026.
Pe viitor, din calendarul multianual 2028-2035, mare parte dintre fondurile UE ar putea fi gestionate direct de către Comisia Europeană
"Este greu și riscant de luat în considerare 87,7 miliarde de lei. Noi avem un risc de decomitere în politica de coeziune de 5 miliarde de euro, iar în PNRR mai avem de atras încă 20 de miliarde de euro, dar pragmatic, până la finalul anului, noi dacă mai putem depune încă o cerere de plată, să spunem a patra cerere până la sfârșit de lună iunie și poate încă o cerere de plată până la sfârșit de an. În 2026 mai avem ultima cerere de plată pe care am putea-o depune. Ceea ce este acum dificil este că avem 449 de jaloane (cererile rămase pentru cererile 4-8) pe care trebuie să le ducem la bun sfârșit", spune ministrul.
Din fondurile pe politică de coeziune, România este la numai 6% rată de absorbție, însă cam toate statele membre sunt în intervalul 5-10% în prezent.
Mecanismul de gestionare a fondurilor UE la nivelul Uniunii Europene ar putea fi schimbat substanțial pentru următorul calendar multianual de șapte ani (2028-2035), Comisia Europeană urmând să gestioneze direct o parte mare a fondurilor, iar statele membre să concureze între ele cu proiecte pentru a obține aceste fonduri.
"87,7 miliarde lei este un record pentru bugetul României, dar și o miză importantă pe care o avem. Nu ne-am dori sub nicio formă să pierdem bani europeni în condițiile în care se preconizează pentru perioadele de după implementarea PNRR și a politicii de coeziune (din actualul calendar, n.r.), reduceri substanțiale de buget. Comisia intenționează să aloce bugete pentru managementul direct. Comisia va lansa apel de proiecte pentru toate statele membre.
Dacă vrei să îți finanțezi proiecte de infrastructură, să participi la competiție publică alături de alte state membre, ceea ce va schimba substanțial modul de abordare pentru viitor. Încă nu e sigur mecanismul. Pentru calendarul din 2028 până în 2035.
Dacă anterior aveam bugetele prealocate pe stat membru și aveam siguranța bugetelor pe surse de finanțare, în vitoarele perioade de programare, aceste bugete, dacă se va aplica managementul direct, s-ar putea să fie reduse substanțial și să participăm la competiție de proiecte pe care o organizează Comisia, nu România. Asta este momentan orientarea și discuția", a declarat Boloș.
Politica de coeziune ar putea fi, în viitor, legată de reforme, după modelul PNRR
"Sunt două lucruri care se conturează și vor schimba substanțial alocările de fonduri pentru România. Primul, politica de coeziune va avea un plan național de dezvoltare care va urma calea reformelor și investițiilor, așa cum s-a procedat prin PNRR. Este o noutate însemnată pentru România. În politica de coeziune aveam angajamente privind investițiile și celebrele condiții favorizante.
Lucrurile se schimbă în sensul în care vom avea investițiile cu buget mai mic și însoțite de reforme corespunzătoare, care vor fi angajante pentru România și vor fi urmărite cu rigurozitatea pe care o știm din PNRR. Al doilea element de noutate este cel legat de managementul direct, respectiv alocările de fonduri și apelurile de proiecte pe diverse strategii ale Uniunii cum este și cea referitoare rețeaua de transport TNT, unde la fel deciziile vor fi luate la nivelul Comisiei", a explicat Boloș.
Cele două modificări majore sunt acum în faza de discuție, dar avansează repede.
Instrument de finanțare prin BEI pentru proiecte care nu se finalizează prin PNRR
"Acum se discută la nivelul UE să se creeze un instrument de finanțare prin BEI pentru proiectele care nu se vor finaliza în PNRR, dar depinde care va fi valoarea acelor proiecte care nu se vor finaliza. Avem cele 28 miliarde euro alocate prin PNRR, dar valoarea contractelor de finanțare este de 44 miliarde de euro.
Diferența de 16 miliarde de euro trebuie asigurată din finanțare națională. Trebuie gândit un orizont de timp pentru implementare, pentru că sunt proiecte de infrastructură complexe, care pot să genereze riscuri. Un proiect de infrastructură rutieră se implementează în 3-4 ani, iar la unul de infrastructură feroviară, ritmul de implementare poate fi între 8 și 10 ani", a spus ministrul Investițiilor.
Creditele de la BEI ar putea avea o dobândă mult mai avantajoasă decât ce poate obține statul român, dar substanțial mai ridicată față de împrumuturile din PNRR.
"Dobânda la creditele dela BEI ar fi cam 2-3%. Dacă statul român s-ar împrumuta de pe piață, dobânzile ar trece de 7%, dacă am lua de la BEI, dobânzile ar fi în jur de 3%, iar dacă folosim împrumuturile CE avem un cost de 0,2% cu dobânda. Este o facilitate de împrumut foarte bună.
Dobânda finală va depinde de modul în care CE va facilita acest instrument de finanțare cu BEI. Va fi un instrument specific pentru PNRR, dar rămâne de văzut cum vor decurge discuțiile cu BEI, în contextul în care este limpede că va trebui să găsim o soluție pentru ceea ce înseamnă utilizarea banilor din PNRR. Este foarte important ca România să-și aducă banii din PNRR", a declarat Boloș.
