Poșta Română a compensat, în urmă cu 4 ani, obligații de plată către stat cu o colecție filatelică ce includea și timbre pentru care legislația nu permite compensarea, au constatat inspectorii Fiscului, după o anchetă declanșată la sediul operatorului poștal și care confirmă informațiile transmise în toamna anului trecut de Profit.ro. La acel moment, Curtea de Conturi reclama că Poșta a prejudiciat bugetul cu peste 10 milioane de euro, la care se adaugă dobânzi și penalități de 3,2 milioane euro, prin faptul că a compensat obligații de plată către stat cu această colecție filatelică, Poșta apărându-se, fără succes, inclusiv cu DEX-ul în față.
Compensarea a fost efectuată în baza Legii 298/2013, care stabilește că obligațiile fiscale către bugetul de stat ale Poștei Române pot fi stinse cu valoarea contabilă a colecției filatelice constituite după 1998 prin achiziții ale companiei.
Operațiunea de compensare a fost pregătită printr-un protocol de predare-primire semnat în iulie 2014, Poșta compensându-și astfel obligații de plată (TVA, impozit pe profit, dobânzi și penalități) în sumă totală de 55,9 milioane de lei, din care 49,8 milioane lei în schimbul unei colecții filatelice și 6,1 milioane lei pentru obiecte muzeale. La acel moment, compania era condusă de Alexandru Petrescu, ulterior numit ministru al Economiei și ministru pentru Mediul de Afaceri în Guvernul Grindeanu, director general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM și, foarte recent, ministru al Comunicațiilor în Guvernul Dăncilă.
Acesta este printre persoanele indicate de Curtea de Conturi ca având atribuții în zona în care au fost constatate neregulile, alături de directorul executiv Andrei Stănescu, cel care a condus interimar Poșta anul trecut, precum și de directori de la departamentele juridic, economic și contabilitate.
În acel an 2014, pentru care, conform autorităților, obligații fiscale în echivalent a peste 10 milioane euro au fost compensate nelegal, Poșta a raportat un profit net de 22,8 milioane lei (circa 5 milioane euro), conducerea companiei punctând public, prin directorul Alexandru Petrescu, faptul că s-a intrat pe profit după 5 ani de pierderi.
Știind că legea vorbește despre compensarea obligațiilor bugetare cu timbre achiziționate, inspectorii Curții de Conturi au cerut conducerii Poștei să detalieze situația, răspunsul primit fiind că respectiva colecție filatelică era formată din timbre constituite prin achiziții ale Poștei cu titlu oneros (transmise companiei pe bază de factură), în valoare de 2,3 milioane lei, timbre obținute prin transfer (schimb reciproc cu administrații poștale străine, primite de la Romfilatelia sau de la Fabrica de Timbre), în valoare de 10,2 milioane lei, iar restul reprezentând timbre constatate în plus la inventar.
Inspectorii au ajuns la concluzia că Poștei trebuia să îi fie compensate obligații de plată de doar 8,5 milioane lei (2,39 milioane lei timbre efectiv achiziționate și 6,1 milioane lei obiecte muzeale), diferența de 47,4 milioane lei (echivalentul a aproximativ 10 milioane euro) nefiind justificată legal pentru compensare.
Neregulile au fost reclamate de Curtea de Conturi într-un raport prezentat atunci de Profit.ro și față de care Poșta Română a reacționat printr-un drept la replică, transmițând că a contestat administrativ raportul Curții și, ca urmare a respingerii contestației de către Curtea de Conturi, urmează să formuleze calea legală de atac prevăzută de Legea contenciosului administrativ.
Prin urmare, compania clasifica drept total nefundamentate și eronate constatările Curții de Conturi.
Pe baza acestor constatări, inspectorii Fiscului au declanșat însă propriile verificări la sediul Poștei și au ajuns, practic, la aceeași concluzie ca și inspectorii Curții de Conturi în ceea ce privește tipul timbrelor utilizate în compensarea obligațiilor fiscale: au fost compensate și sume provenite din alte forme de intrare, respectiv plus de inventar, care nu sunt prevăzute a fi stinse conform Legii ce prevede stingerea obligațiilor fiscale cu valoarea contabilă a colecției filatelice pentru care condiția era să fi fost constituită după anul 1998 prin achiziții ale Poștei.
Inspectorii ANAF au concluzionat că, la o operațiune de inventariere efectuată în 2011, au fost constatate plusuri și minusuri de inventar ale bunurilor intrate în patrimoniul Poștei înainte de anul 1998 și rămase neinventariate până la acel moment. Aceste rezultate ale inventarierii au fost cuprinse în procesul verbal din 2011, în baza căruia Poșta a procedat însă apoi la înregistrarea lor în evidența contabilă.
Astfel, Poșta, prin protocolul de compensare din 2014, a inclus și bunuri datând înainte de 1998, inspectorii apreciind în aceste condiții că legea nu a fost respectată pentru o sumă de 37,2 milioane lei.
Ca și în cazul raportului Curții de Conturi, reprezentanții Poștei au formulat obiecții, dar fără să îi convingă pe inspectorii ANAF.
