Deficitul bugetar a ajuns pentru prima jumătate a anului 2024 la 3,61% din PIB, după o creștere de numai 0,21 puncte procentuale în luna iunie, potrivit informațiilor Profit.ro. Nivelul înregistrat în primele șase luni nu este unul încurajator pentru ținta de deficit asumată pentru întreg anul 2024, de numai 5% din PIB (87, miliarde lei), însă un control mai bun pe perioada verii ar putea ajuta Guvernul să evite scenariile mai pesimiste, cum este estimarea recentă a UniCredit Bank, potrivit căreia deficitul va trece de 7% din PIB în acest an. Cu un deficit de numai 0,21 pp, iunie este luna cu cea mai bună situație bugetară din 2024.
25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Datele pentru primele șase luni sunt preliminare. Ministerul Finanțelor va publica date oficiale după data de 25 a lunii iulie.
În primele șase luni ale anului 2023, deficitul a fost de 2,34% din PIB, 37,21 miliarde lei.
Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,40% din PIB față de deficitul de 36,91 miliarde lei, respectiv 2,30% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2023, anunță Ministerul de Finanțe.
Iunie a fost și anul trecut o lună cu o situație bugetară bună, pasul de creștere a deficitului fiind în iunie 2023 de numai 0,02 puncte procentuale, de la 2,32% din PIB la final de mai, la 2,34% la final de iunie. În general, iunie este o lună cu venituri bugetare semnificativ peste media lunară.
De ce este important: Perioada verii este de obicei una bună pentru bugetul statului, lunile iunie și iulie fiind istoric cu venituri la ANAF peste media lunară. Iulie, de exemplu, este luna în care în conturile statulu intră cea mai mare parte a veniturilor din dividende de la companii de stat. Tot o practică bugetară este și explozia cheltuielilor bugetare în ultimele două luni din an.
De asemenea important: Trebuie menționat că deficitul exprimat în termeni cash (cel folosit de Guvern) a fost încărcat semnificativ în primele luni din acest an de cheltuieli amânate la plată de pe finalul anului trecut. Aceste amânări la plată cosmetizează deficitul cash, dar nu influențează deficitul ESA, cel raportat de către Comisia Europeană.
Guvernul a avut un deficit de 0,45% din PIB în ianuarie, de 1,22% din PIB în luna februarie, de 0,39% în martie, 1,18% în aprilie, de 0,16% în luna mai și de 0,21% în luna iunie.
Deficitul din luna mai a fost diminuat artificial de decizia Guvernului de a face în aprilie plăți în avans la pensii de 9,33 miliarde lei (0,53% din PIB), ceea ce a încărcat suplimentar deficitul din aprilie, dar a diminuat artificial deficitul din mai. Cu o plată la timp a pensiilor, deficitul din aprilie ar fi fost de 0,65%, iar cel din mai de 0,69%.
Datele de mai sus privind deficitul sunt în termeni cash, în timp ce Comisia Europeană folosește pentru estimări standardul ESA. Deficitul în termeni ESA este relevant în cadrul procedurii de deficit excesiv și include unele obligații de plată (cum ar fi facturi și cheltuieli amânate pe anul următor) în plus față de deficitul cash. De exemplu, pentru anul trecut, deficitul cash a fost anunțat la 5,7% de către Guvern, în timp ce deficitul ESA a fost anunțat de către Comisie la 6,6% din PIB.
CE estimează pentru anul 2024 un deficit bugetar (ESA) de 6,9%, foarte important întrucât acesta este nivelul de la care, în urma negocierilor care vor fi derulate până în toamnă, România va începe programul de reducere a deficitului bugetar pe noul cadru financiar al UE (care înlocuiește procedura de deficit excesiv).
Noul cadru european privind corectarea deficitelor bugetare
UE a introdus în 2024 noi reguli referitoare la stabilitatea finanțelor publice ale statelor membre. Astfel, Comisia Europeană va derula negocieri bilaterale cu statele membre pentru a stabili un plan fiscal cu un orizont de minim 4 ani.
Acest plan poate fi extins până la 7 ani (cel mai probabil în cazul României) și încurajează investiții și angajamente de reformă.
Referințele din prezent în ce privește stabilitatea finanțelor publice rămân neschimbate: un nivel maxim al deficitului de 3% din PIB și un nivel maxim al îndatorării de 60% din PIB.
Printre noutăți, este prevăzută o ajustare minimă a deficitului bugetar cu 0,5 puncte procentuale pe an, dacă un stat se situează peste pragul de 3% din PIB.
Noul cadru include și un rol mai puternic pentru instituțiile fiscale independente (în România Consiliul Fiscal), dar și prevederi pentru o mai bună administrare a companiilor de stat.
