Comisia Europeană va propune săptămâna aceasta extinderea graduală, până la finalul lui 2020, a regulii votului majoritar asupra tuturor chestiunilor legate de politicile de taxare ale UE, o mișcare cu potențial conflictual menită să pună capăt dreptului de veto al statelor membre în această materie, manifestat prin exigența unanimității în luarea deciziilor și la care multe dintre ele nu sunt deloc dispuse să renunțe, scrie Financial Times.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
"Politica de taxare a UE nu reușește să-și fructifice întregul potențial. Exigențele economiei globale arată că este timpul să reconsiderăm viziunile tradiționale cu privire la suveranitate. Pentru Comisie, întrebarea nu mai este dacă este nevoie de renunțarea la regula unanimității în chestiuni de taxare, ci mai degrabă cum și când trebuie acționat în această privință", se arată într-un draft de document oficial elaborat de Executivul de la Bruxelles, consultat de publicația britanică.
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei și fostul premier al Luxemburgului, a declarat anterior că intenționează să reducă prerogativele naționale în materie de taxare, care au ajutat țări precum Luxemburgul, Irlanda sau Malta să-și mențină sisteme fiscale distincte, avantajoase pentru investitori. De asemenea, cele mai mari state membre UE și-au folosit dreptul de veto pentru a proteja specificitățile sau avantajele competitive ale propriilor sisteme de taxe și impozite.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Foaia de parcurs pe care, potrivit FT, Comisia Europeană o va publica săptămâna aceasta prezintă un calendar de renunțare graduală la dreptul de veto al statelor membre în chestiuni de taxare, despre care se afirmă că "poate fi folosit abuziv, în promovarea intereselor naționale particulare". Prin implementarea unei așa-numite "clauze-punte", Comisia intenționează să evite povara necesității de a renegocia în acest sens tratatele de bază ale UE.
Dat fiind reticența majoră a multor state membre UE de a ceda și mai mult din suveranitate, diplomații spun că inițiativa Bruxelles-ului are, în cel mai bun caz, șanse reduse de adoptare. "Este fără speranță", a declarat un diplomat al unui stat membru, pentru FT.
Săptămâna trecută, când au fost informați cu privire la inițiativă, unii ambasadori la UE ai statelor membre au susținut că până și enunțarea publică a propunerii ar fi o imprudență din partea Comisiei Europene, întrucât ar fi exploatată în scop electoral de către grupările naționaliste și populiste în perspectiva alegerilor europarlamentare din mai anul acesta.
Comisia dă multiple exemple de inițiative fiscale europene blocate sau denaturate în urma obiecțiilor statelor membre, cum ar fi introducerea unei baze comune consolidate de impunere, standardizarea TVA, impunerea unui impozit pe serviciile financiare sau a unei noi taxe digitale.
"Uneori, statele membre invocă suveranitatea națională și regula unanimității doar pentru a bloca inițiativele UE în materie de taxare. De-a lungul anilor, argumentul suveranității a fost folosit pentru a proteja interese naționale specifice. Unele state membre și-au construit modele de business în jurul conceptului de competitivitate a sistemelor lor fiscale, menite să atragă anumite sectoare ale economiei sau anumiți consumatori", se afirmă în proiectul de foaie de parcurs al Comisiei.
Acesta arată că, deși "concurența fiscală" în interiorul UE "nu e un lucru rău în sine", aceasta a distorsionat opțiunile guvernelor naționale, obligându-le să subtaxeze anumite industrii cu potențial de relocare transfrontalieră mai mare și să suprataxeze în compensație zone mai puțin mobile, cum ar fi veniturile din salarii și consumul. "Lucrătorii, consumatorii și firmele locale suportă o povară fiscală mai mare. Acest lucru afectează echitatea sistemelor de taxare", se spune în document.
Ca prim pas, Comisia sugerează extinderea regulii UE a votului cu majoritate calificată la zone nelegate de drepturile naționale de taxare sau de prerogativele statelor membre cu privire la definirea bazelor și cotelor de impunere, cum ar fi măsurile de combatere a abuzurilor și fraudelor fiscale sau de"întărire a pieței unice".
Într-o a doua etapă, exigența votului unanim ar urma să fie eliminată în privința acelor măsuri fiscale europene menite să susțină anumite politici specifice, în sectoare precum sănătatea, schimbările climatice sau protecția mediului, după care se va trece la zone deja armonizate în legislația UE, cum ar fi TVA sau accizele. Comisia Europeană recomandă ca acești pași să fie parcurși până la finalul lui 2019.
Executivul de la Bruxelles ar dori ca, într-o ultimă etapă, să se desființeze dreptul de veto al statelor membre asupra inițiativelor legislative europene care urmăresc să asigure "o taxare echitabilă și competitivă" la nivelul pieței unice a UE. Acest pas, pe care Comisia îl vrea parcurs până la finalul lui 2020, ar putea permite o abordare comună europeană în ceea ce privește stabilirea bazelor de impunere pentru impozitele aplicate companiilor.
Potrivit Ministerului Finanțelor Publice de la București, printre prioritățile președinției românești a Consiliului UE în domeniul impozitării se numără sistemul european de TVA, regimul general al accizelor, impozitarea economiei digitale și programul comun Fiscalis.
”Prioritățile României în domeniul ECOFIN urmăresc stimularea creșterii economice și a investițiilor, precum și sprijinirea reformelor structurale, în beneficiul statelor membre și al cetățenilor europeni. O importanță majoră pentru Președinția României este asigurarea continuității procesului legislativ european, precum și asigurarea unui tratament egal și menținerea unității în cadrul UE”, a declarat recent ministrul Eugen Teodorovici, după reuniunea ”Convergență economică și socială, coeziune și incluziune”, desfășurată în contextul vizitei la București a Colegiului Comisarilor, la care au participat vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, responsabil portofoliu euro si dialog social, stabilitate financiară, servicii financiare și Uniunea Piețelor de Capital, comisarul pentru Buget și resurse umane, Günther Oettinger, comisarul pentru Ocupare, afaceri sociale, aptitudini și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, comisarul pentru Afaceri economice și financiare, impozitare și vămi, Pierre Moscovici, comisarul pentru Agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan și comisarul pentru politică regională, Corina Crețu.
Ministrul Finanțelor a subliniat importanța pe care Președinția României la Consiliul UE o acordă negocierii viitorului buget european pentru perioada 2021-2027. ”Dorim să facilităm un proces eficace de negociere a acordului post 2021, în condițiile incerte cauzate de ieșirea Marii Britanii din UE și de încheierea mandatului unuia dintre partenerii instituționali. Suntem pregătiți să lucrăm într-un ritm susținut pentru avansarea cât mai consistentă a negocierilor, privind viitorul cadrul financiar cu scopul de a permite obținerea unui acord până la sfârșitul anului. În plus, credem că pregătirea unei implementări de calitate a proiectelor finanțate din bani europeni începând cu 1 ianuarie 2021 este un obiectiv comun al statelor membre”, a subliniat Eugen Teodorovici.
