Guvernul discută un proiect de ordonanță de urgență al Finanțelor care aduce o serie de clarificări legislației fiscale, printre care clarificarea unor prevederi care afectează schimburile comerciale cu Turcia, corelări necesare pentru aplicarea plafonului majorat la 4,5 milioane lei pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, dar și reformulări la Legea contabilității și prevederi noi care stabilesc condițiile în care informațiile cuprinse în situațiile financiare anuale/raportările contabile anuale existente în baza de date a Ministerului Finanțelor pot fi transmise în baza unor protocoale de colaborare, precum și sancțiuni noi aplicabile pentru nerespectarea termenului de depunere a situațiilor anuale însoțite de documentația aferentă, la Ministerul Finanțelor. Proiectul, analizat de Profit.ro, ar urma să fie discutat azi în ședința Guvernului și poate fi citit integral mai jos.
UPDATE 17,05 Guvernul a aprobat proiectul în ședința de miercuri.
Modificările au fost anunțate la începutul lunii februarie de către Ministerul Finanțelor.
Ce modificări prevede proiectul de ordonanță de urgență pregătit pentru a fi discutat acum de Guvern:
Reglementări fiscale
Impozit pe profit
Luând în considerare și modalitatea de implementare a măsurilor privitoare la nededucerea cheltuielilor de către unele state membre, și în acest context pentru menținerea competitivițății fiscale a contribuabililor români, se propune menținerea nedeductibilității la calculul rezultatului fiscal a cheltuielilor înregistrate de contribuabilii plătitori de impozit pe profit care efectuează tranzacții cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I din Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. De asemenea, se propune completarea acestor prevederi cu precizări privind tranzacțiile care intră în sfera de aplicare, respectiv faptul că măsura se aplică pentru tranzacțiile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2021 și numai în situația în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacții care nu au un scop economic. În acest context, potrivit pct. 4 al titlului I din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prin tranzacție fără scop economic se înțelege orice tranzacție/activitate care nu este destinată să producă avantaje economice, beneficii, profituri și care determină, în mod artificial ori conjunctural, o situație fiscală mai favorabilă.
CITEȘTE ȘI Câți bani generează industria jocurilor de noroc la bugetul de statȚinând cont de sistemele de calcul ale impozitului pe profit, respectiv trimestrial/anual, precum și faptul că, rezultatul fiscal se calculează cumulat de la începutul anului fiscal, se propun reguli fiscale tranzitorii pentru aplicarea unitară a regimului fiscal aferent cheltuielilor înregistrate de la începutul anului 2021, pentru tranzacțiile cu statele din anexa II, în sensul că acestea sunt cheltuieli deductibile, potrivit prevederilor art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Neadoptarea măsurii de revizuire a regimului fiscal al cheltuielilor, pentru determinarea impozitului pe profit, ar conduce la afectarea financiară a unor afaceri desfășurate în România, care implică tranzacții cu o persoană situată într-un stat inclus în anexa II și care reprezintă furnizori tradiționali de bunuri și servicii pentru o categorie importantă de contribuabili.
Impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii
Modificarea reglementărilor privind veniturile din salarii, neimpozabile și care nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, astfel:
CITEȘTE ȘI VIDEO Un duplex de la nivelul superior al unui complex rezidențial nou din Brașov, cu panoramă superbă către Tâmpa și zona istorică- eliminarea sintagmei "de odihnă" în cazul veniturilor neimpozabile reprezentând contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, având în vedere situațiile în care angajatorul poate deconta contravaloarea acestor servicii și în alte perioade decât cea a concediului de odihnă (concediului medical sau recuperare, ș.a);
- extinderea acordării avantajelor neimpozabile prin completarea posibilității acordării acestora conform regulamentelor interne.
De asemenea, se clarifică tratamentul fiscal aplicabil veniturilor de natură salarială neimpozabile și care nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii în cazul celor primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, în sensul neimpozitării și neincluderii în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a contravalorii serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora acordate de angajator, în măsura în care valoarea totală a acestora, într-un an fiscal, pentru fiecare angajat, nu depășește nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate, pentru aplicarea unui regim fiscal unitar tuturor beneficiarilor unor astfel de avantaje.
CITEȘTE ȘI Succesul Wörwag Pharma: de la farmacie la companie farmaceutică internaționalăÎn cazul contribuabililor care realizează venituri din activități agricole impuse pe baza normelor de venit în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, se propune ca termenul de depunere a declarației anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale să fie până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent.
Măsura are în vedere corelarea termenelor de depunere a declarației anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale cu termenul de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice de către fiecare membru asociat, pentru eliminarea disfuncționalităților în îndeplinirea obligațiilor declarative ale fiecărui membru asociat.
De asemenea, se propune ca în anul 2021, termenul de depunere a declarației anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale, (prevăzută la art.107 alin.(5) și art.125 alin.(4) din Codul fiscal) să fie până la data de 15 aprilie 2021, inclusiv, având în vedere necesitatea adaptării formularului ca urmare a modificărilor
introduse prin Legea nr.296/2020 pentru modificarea și completarea Legii privind Codul fiscal. În cadrul aceluiași termen, asociatul desemnat are obligația transmiterii către fiecare membru asociat a informațiilor referitoare la venitul impozabil/venitul net/pierderea ce îi revine corespunzător cotei de distribuire din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii sau corespunzător cotei de participare, conform contractului de asociere, după caz.
Corelări de natură tehnică
- completarea textului de la art. 78 alin.(1) cu precizarea că persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu sunt rezidenți fiscali români le sunt aplicabile prevederile art. 82 din Codul fiscal, pentru claritatea textului de lege și pentru corelarea cu prevederile art. 78 alin. (21) lit. b);
- corelarea prevederilor referitoare la contribuția de asigurări sociale de sănătate și la contribuția asiguratorie pentru muncă, cu cele referitoare la contribuția de asigurări sociale, în cazul avantajelor în bani și/sau în natură primite de la terți ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, în vederea reglementării în mod unitar a prevederilor privind calculul și declararea contribuțiilor sociale obligatorii;
- înlocuirea sintagmei „angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România” cu sintagma „ nu sunt rezidenți fiscali români”, în cazul avantajelor de natură salarială în bani și/sau în natură primite de la terți;
- clarificări privind veniturile neimpozabile și care nu se cuprind în baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii, acordate de angajator în condițiile prevăzute la art.76 alin.(4) lit.a) și art. 142 lit. b) din Codul fiscal, în sensul acordării acestora în baza contractului de muncă sau astfel cum este prevăzut în regulamentul intern.
Taxa pe valoarea adăugată
Pentru implementarea noului plafon de 4,5 milioane lei pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, precum și pentru instituirea posibilității exercitării opțiunii pentru aplicarea sistemului oricând în cursul anului, astfel cum s-a intenționat prin Legea nr. 296/2020, sunt necesare noi modificări legislative (prevederile art. 282 alin. 3 lit. b), alin. 4 lit. c) și d) și alin. 5, precum și ale art. 324 alin. 12, 14 și 16.
Astfel, prin Legea nr. 296/2020 au fost modificate doar prevederile art. 282 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal în sensul majorării plafonului pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la 2,25 milioane lei la 4,5 milioane lei, însă această modificare este anulată de celelalte prevederi ale Codului fiscal care se referă la plafonul de 2,25 milioane lei, în special de prevederile art. 282 alin. (4) lit. c).
CITEȘTE ȘI FOTO A revenit campania de phishing/scam care vizează clienții Digi RomâniaTotodată, este necesară instituirea unei reguli speciale care să permită continuarea aplicării sistemului TVA la încasare de către persoanele impozabile care ar trebui să fie radiate din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare începând cu data de 1 martie 2021, în condițiile în care acestea devin eligibile pentru aplicarea sistemului potrivit noilor reguli, începând cu aceeași dată.
În lipsa efectuării acestor corelări tehnice, ar persista echivocul prevederilor legale privind plafonul aplicabil, generând confuzie la nivelul persoanelor impozabile care doresc să aplice sistemul TVA la încasare și nu ar fi respectată intenția de reglementare care a stat la baza majorării plafonului.
Reglementări contabile
Prin prezentul proiect de act normativ se propun următoarele:
- completarea prevederilor legii contabilității sub aspectul ariei de aplicabilitate a acesteia, prin menționarea expresă a persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, precum și a persoanelor juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;
- reformularea prevederilor cu privire la entitățile pentru care reglementările contabile sunt emise de către BNR, în condițiile în care există unele categorii de entități care nu sunt prevăzute expres de legea contabilității. Sunt completate, în mod corespunzător, categoriile de persoane juridice de interes public obligate, potrivit legii, să auditeze situațiile financiare anuale;
- reformularea, pentru claritate, a prevederilor referitoare la situațiile în care poate interveni reorganizarea persoanei juridice, caz în care se impune întocmirea de situații financiare;
- introducerea unor prevederi prin care se stabilesc condițiile în care informațiile cuprinse în situațiile financiare anuale/raportările contabile anuale existente în baza de date a Ministerului Finanțelor pot fi transmise de minister în baza unor protocoale de colaborare;
- completarea prevederilor legii cu aspecte referitoare la sancțiunile aplicabile în cazul unor contravenții.
- Se adaugă următoarea sancțiune: amendă de la 300 lei la 1.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 1 și 15 zile lucrătoare, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 16 și 30 de zile lucrătoare, și cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depășește 30 de zile lucrătoare. Sancțiunea se va aplica pentru depunerea la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor a următoarelor raportări:
- Situațiile financiare anuale constituie un tot unitar și sunt însoțite de raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, raportul privind plățile către guverne, în cazul în care reglementările contabile aplicabile prevăd obligația întocmirii acestuia, precum și de propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.
- Situațiile financiare anuale consolidate sunt însoțite de raportul consolidat al administratorilor, raportul de audit, precum și raportul consolidat privind plățile către guverne, în cazul în care reglementările contabile aplicabile prevăd obligația întocmirii acestuia.
- Se adaugă următoarea sancțiune: amendă de la 300 lei la 1.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 1 și 15 zile lucrătoare, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 16 și 30 de zile lucrătoare, și cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depășește 30 de zile lucrătoare. Sancțiunea se va aplica pentru depunerea la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor a următoarelor raportări: