ANAF ar urma să devină până în 2026 o instituție eficientă, iar "fentarea fiscului va fi atât de complicată, încât aceia care o practică, vor renunța la ea", afirmă Guvernul în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis Comisiei Europene (CE). Reformele fiscale asumate de Executiv în document includ proiecte vizând ANAF, inclusiv unele aflate în derulare, de modernizare a serviciilor și infrastructurii IT, dar și separarea Vămii (în prezent Direcția Generală a Vămilor din cadrul ANAF), revizuirea cadrului fiscal, inclusiv în ce privește impozitarea muncii, obiectivul fiind "armonizarea mai bună a structurii veniturilor fiscale din România cu media UE".
Documentul incluzând toate promisiunile poate fi văzut integral AICI
De asemenea, documentul Guvernului menționează că "revizuirea cadrului fiscal vizează includerea unor mecanisme de ajustare a sarcinii fiscale în funcție de eficiența energetică în cadrul clădirilor și de nivelul emisiilor în cazul vehiculelor, în vederea promovării tranziției ecologice".
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Referitor la taxarea vehiculelor, documentul menționeză și "aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului <<poluatorul plătește>>, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse".
Guvernul reafirmă și că nu va crește taxele.
"În România anului 2026, ANAF va fi o instituție eficientă, care aduce mai mulți bani la bugetul de stat fără a crește taxele, ci datorită conformării voluntare. Pur și simplu nu vor mai exista motive de a <<fenta>> fiscul și fentarea fiscului va fi atât de complicată, încât aceia care o practică, vor renunța la ea", potrivit documentului.
CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV - Să ajutăm business-ul. Jean Tucan, Organizația Patronală Mamaia Constanța: Turistul trebuie respectat. Ne lovim de dorința românului de a nu munci. Este nevoie de o strategie. Mesaj către investitori și autoritățiRezultatele așteptate ale măsurilor:
- creșterea ponderii veniturilor colectate cu 3 p.p din PIB raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020;
- reducerea decalajului la TVA cu 5 p.p. raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020.
- 600.000 case marcat conectate la sistemul IT ANAF
- 500.000 de contribuabili înrolați suplimentar în SPV
Exemple de detalii incluse în reforma fiscală:
- Îmbunătățirea administrării marilor contribuabili
- Introducerea unui model mai transparent și orientat spre servicii al administrării taxelor
- Implementarea analizei cheltuielilor (spending reviews) în domeniul de sănătate și educație (vor urma și alte sectoare)
- Introducerea unui proces real de bugetare multi-anuală, mai ales pentru partea de cheltuieli
Reforme fiscale incluse în PNRR
Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale
Reforma urmărește
- reducerea interacțiunii față în față cu contribuabilii, ca urmare a extinderii serviciilor digitale si a oferirii de servicii contribuabililor la sediile unităților fiscale cu prioritate în sistem self-service; asigurarea incluziunii digitale a contribuabililor;
- dezvoltarea serviciilor la distanță (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalități și/sau crearea de servicii noi ;
- simplificarea formularelor, transpunerea în format electronic a acestora și introducerea formularelor pre-completate/eliminarea obligațiilor de raportare, acolo unde este posibil;
- îmbunătățirea comunicării cu contribuabilii și introducerea unui mecanism consultativ cu privire la serviciile oferite contribuabililor.
Investiții în:
- Reproiectarea și optimizarea sistemului informatic - VIES_RO
- Implementarea sistemului informatic One Stop Shop (OSS_RO)
- Investiții pentru dezvoltarea Call Centerului
- Investiții pentru dezvoltarea serviciilor la distanță (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalități și/sau crearea de servicii noi
- Implementarea unor facilități pentru interacțiunea cu contribuabilii
- Investiții pentru implementarea unei suite de soluții pentru cunoașterea contribuabililor/clienților
- Investiții pentru realizarea unei platforme de licitații on-line pentru valorificarea bunurilor imobile și a celor mobile de valoare semnificativă
Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor
Reforma urmărește:
- reorientarea modului de administrare a contribuabililor pe bază de risc fiscal, prin implementarea managementului de risc integrat al contribuabililor (administrarea contribuabililor pe bază de clase de risc fiscal);
- identificarea și reducerea neconformării fiscale și a decalajelor fiscale prin utilizarea inteligentă a datelor / informațiilor și valorificarea masivă a acestora;
- centralizarea și îmbunătățirea sistemului informatic de administrare a contribuabililor (în special, pentru contribuabilii persoane juridice);
- centralizarea sistemului electronic informatic al Trezoreriei statului;
- asigurarea interoperabilității sistemelor IT din MF/ANAF cu sistemele corespunzătoare ale Comisiei Europene și cu cele ale administrațiilor fiscale din statele membre UE.
Investiții în:
- Investiții referitoare la sistemul de administrare al contribuabililor persoane juridice
- Investiții referitoare la implementarea unei platforme pentru valorificarea masivă de date și informații Investiții referitoare la implementarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale
- Investiții referitoare la implementarea sistemului de facturare electronică
- Investiții pentru îmbunătățirea și extinderea platformei utilizate pentru schimbul internațional de informații (AEOI)
- Investiții referitoare la centralizarea sistemului informatic al Trezoreriei statului (TREZOR)
Asigurarea capacității de răspuns pentru provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a MF/ANAF
CITEȘTE ȘI Grupul Tinmar și-a propus susținerea în continuare a invesțiilor în sectorul energiei regenerabile, atât prin achiziția de parcuri funcționale cât și prin dezvoltarea unor noi proiecteReforma urmărește:
- implementarea hub-ului financiar interoperabilitatea sistemelor informatice atât la nivelul MF/ANAF, precum și cu cele ale altor instituții;
- standardizarea aplicațiilor și gestionarea uniformă a datelor;
- managementul securității cibernetice și rezilienței datelor, inclusiv efectuarea schimbului de date în timp real în condiții de securitate și cu date corecte/ actualizate;
- modernizarea și adaptarea CNIF la noile cerințe, transformarea digitală internă, inclusiv dematerializarea fluxurilor de lucru interne la nivelul MF/ANAF, asigurând flexibilitatea programului și a locului de muncă, creșterea nivelului de competențe, inclusiv a celor digitale ale angajaților;
- actualizarea tehnologică a infrastructurii hardware și software a sistemului informatic.
Investiții în:
- Investiții referitoare la infrastructura hardware-software și de comunicații a sistemului IT;
- Investiții pentru asigurarea securității cibernetice a sistemului informatic al MF;
- Investiții pentru implementarea / modernizarea infrastructurii fizice suport (electroalimentare, climatizare, alarmare și stingere incendiu, securitate fizică, administrare și monitorizare) din centrul principal de date;
- Investiții pentru modernizarea infrastructurii fizice suport din centrul secundar de date al MF;
- Investiții pentru retehnologizarea UIR;
- Investiții pentru transformarea digitală internă, inclusiv modernizarea CNIF;
- Investiții pentru digitalizarea activității de monitorizare proiecte PPP/ concesiune și de management a riscurilor fiscale aferente;
- Investiții privind sistemul informatic de gestiune a patrimoniului public și privat al statului – PATRIM.
Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice
Reforma urmărește îmbunătățirea capacității administrative și operative a autorității vamale și orientarea activității de vămuire către un mediu complet electronic. Schimbul de informații între operatorii economici și autoritățile vamale, precum și între autoritățile vamale, se va baza în întregime pe tehnici electronice de prelucrare a datelor. În mod concret, sunt vizate:
- operaționalizarea Autorității vamale;
- dezvoltarea sistemelor informatice ale autorității vamale în conformitate cu cerințele Codului vamal al Uniunii;
- orientarea activității de vămuire către mediul electronic și reducerea barierelor birocratice;
- simplificarea formalităților vamale
Investiții în:
- Investiții referitoare la Operaționalizarea autorității vamale;
- Investiții pentru dotarea cu scannere a birourilor vamale de frontieră.
- Investiții referitoare la soluție rețea programabilă,
- Investiții referitoare la Upgrade și licențe pentru infrastructură virtualizată,
- Investiții referitoare la Soluție de securitate pentru infrastructura IT a Sistemului Informatic Integrat Vamal,
- Investiții referitoare la Licențe pentru bazele de date necesare funcționării componentelor Sistemului Informatic Integrat Vamal,
- Investiții referitoare la Soluție pentru administrarea centralizată a utilizatorilor, stațiilor de lucru și servicii de update pentru sistemele de operare pentru Sistemul Informatic Integrat Vamal,
- Investiții referitoare la Implementarea sistemului IT privind Declarația vamală cu set redus de date pentru trimiterile cu valoare scăzută;
- Investiții referitoare la Alinierea la sistemul ICS2 – Faza 1,
- Investiții referitoare la Implementarea NCTS_RO faza 5 și AES_RO, Investiții referitoare la Alinierea sistemului EMCS_RO la EMCS Faza 4,
- Investiții referitoare la Modernizarea Sistemului național de import în cadrul Codului vamal al Uniunii,
- Investiții referitoare la Ghișeul unic al UE pentru vamă – CERTEX,
- Investiții referitoare la Gestionarea uniformă a utilizatorilor și semnătura digitală UUM&DS,
- Investiții referitoare la Alinierea la Sistemul ICS2 - faza 2,
- Investiții referitoare la Alinierea la Sistemul ICS2 - faza 3,
- Investiții referitoare la Sistem de monitorizare a activității de supraveghere si control vamal,
- Investiții referitoare la Aplicație de autorizare și gestionare a activităților din Zona liberă,
- Investiții referitoare la Aplicație pentru gestionarea deciziilor (autorizațiilor) naționale.
Prin reformă sunt vizate activități precum:
- crearea unui mediu de lucru ’’paperless’’ între autoritățile cu atribuții de control, conducând la reducerea sarcinii administrative prin automatizarea procedurilor de control;
- eficientizarea activității vamale prin standardizarea proceselor vamale și punerea la dispoziția mediului de afaceri a unor servicii noi, prin intermediul sistemelor electronice, în conformitate cu cerințele CVU;
- crearea unui cadru și a unui mecanism eficient în creșterea siguranței și securității la intrarea pe teritoriul vamal al UE, prin implementarea de noi cerințe care rezultă din CVU privind depunerea și procesarea declarației sumare de intrare.
Îmbunătățirea managementului cheltuielilor publice în vederea eficientizării și prioritizării acestora
Reforma vizează îmbunătățirea cadrului normativ și eficientizarea procesului privind prioritizarea proiectelor de investiții mari și introducerea bugetării multianuale pentru obiectivele/proiectele de investiții semnificative, realizarea analizelor de cheltuieli în domeniul sănătății și educației, întărirea rolului Consiliului Fiscal în decizii bugetare, inclusiv prin implementarea unui parteneriat cu Consiliul Fiscal privind schimbul de informații în domeniul managementului cheltuielilor publice, elaborarea și supunerea aprobării Guvernului a unei Hotărâri de Guvern pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare
Prin acest act normativ, MF își propune îmbunătățirea planificării bugetare bazate pe performanță și orientarea acesteia spre rezultate, ceea ce presupune, pe termen lung, revizuirea procesului bugetar, introducerea de noi pași în procedurile bugetare. Astfel, impactul asupra acestui obiectiv de mediu este nesemnificativ.
Reforma are ca obiective principale: updatarea aplicatiei BUGET_NG si elaborarea și aprobarea de acte legislative, impactul asupra acestui obiectiv de mediu fiind nesemnificativ, întrucât nu afectează condițiile sau perspectivele ecologice.
Consolidarea capacității instituționale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente complexe de modelare economică.
Obiectivul reformei vizează dezvoltarea capacității de a implementa și estima impactul reformelor structurale ale sistemului de pensii pe termen mediu și lung, prin îmbunătățirea semnificativă a proiecțiilor realizate și analiza sustenabilității sistemului de pensii. Totodată, se urmărește îmbunătățirea estimărilor necesare Raportului privind Îmbătrânirea populației realizat în colaborare cu Comisia Europeană, dar și pentru calculul ADL solicitat periodic de către Eurostat.
Revizuirea cadrului fiscal
Pe lângă implementarea reformei prin investiția aferentă în elaborarea unui sistem informatic, aceasta presupune și elaborarea unui studiu comparativ pentru o revizuire a eficienței sistemului legislativ românesc în ceea ce privește impozitarea muncii în comparație cu statele membre.
Obiectivul principal al analizei este identificarea celor mai bune practici, a modului în care acestea pot fi implementate în România, și a intervalul de timp necesar care să permită armonizarea mai bună a structurii veniturilor fiscale din România cu media UE.
Revizuirea cadrului fiscal vizează includerea unor mecanisme de ajustare a sarcinii fiscale în funcție de eficiența energetică în cadrul clădirilor și de nivelul emisiilor în cazul vehiculelor, în vederea promovării tranziției ecologice.
Introducerea unui cadru de ajustare a sarcinii fiscale în funcție de eficiența energetică va genera efecte durabile asupra dimensiunii ecologice, ca urmare a orientării comportamentului uman către unul mai puțin nociv pentru mediu.
În acest sens, reforma poate produce efecte pe termen mediu și lung asupra creșterii eficienței energetice și asupra reducerii emisiilor de dioxid de carbon.
Dezvoltarea capacității instituționale pentru gestionarea unui Fond de capital de risc
Reforma vizează dezvoltarea capacității instituționale a FNGCIMM cu scopul înființării și operaționalizării unui Fond de capital de risc, prin intermediul căruia se vor finanța participări directe la capitalul IMM-urilor cu potențial mare de creștere, inclusiv start-up-uri și scale-up-uri, dintre care 50% inovatoare, în scopul creșterii numărului de întreprinderi capitalizate și bancabile care implementează proiecte viabile pentru utilizarea de tehnologii avansate și pentru internaționalizarea întreprinderilor din România.
Având în vedere că reforma privește structura și activitatea FNGCIMM (acumularea experienței în instrumente de capital de risc), nu se aduce atingere acestui obiectiv de mediu. În perspectiva înființării Fondului de capital de risc pentru reziliență economică, proiectele înaintate de IMM-uri vor fi selectate spre finanțare pe baza unor criterii prevăzute în legislatia incidenta înființării Fondului prin care să dovedească faptul că nu aduc atingere acestui obiectiv de mediu.
Acolo unde va fi cazul, IMM-urile vor trebui să descrie contribuția proiectului la obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice.