Curtea de Conturi va controla modul de administrare și cheltuire a banilor publici de către instituțiile statului şi ale sectorului public, dar nu se va putea pronunţa asupra oportunităţii acestor operațiuni, prevede un proiect de lege, inițiat de PNL, dar susținut de PSD și de Guvern și aprobat miercuri de Camera Deputaților. Proiectul mai prevede că, în cazul controalelor care vizează și proceduri de achiziții publice, punctele de vedere ale Agenţiei Naţionala pentru Achiziţii Publice (ANAP) sunt obligatorii.
Proiectul de lege a fost inițiat de liberali cu argumentul că trebuie clarificate o serie de dispoziții din legea de funcționare a Curții și înlăturate o serie de incertitudini juridice prezente în actul normativ.
Prezent la dezbateri, senatorul liberal Daniel Zamfir, unul din inițiaitorii proiectului, a arătat că în acest mod auditorii Curții de Conturi nu se vor mai pronunța cu privire la oportunitatea unei investiții, o modificare solicitată de toate autoritățile publice, iar rapoartele de control nu vor mai prezenta prejudicii estimate, ci certe și ilicite, adică prejudicii realizate cu încălcarea legii.
De asemenea, a mai spus Zamfir, instituțiile care contestă un raport de audit nu se vor mai îndrepta împotriva persoanei auditorului, ci împotriva Curții.
Reprezentanții USR au reclamat însă că în acest mod se decshide calea cheltuirii abuzive a banilor publice, de pildă pentru proiecte care nu sunt necesare, dar considerate oportune de autorități.
Deputații USR au reclamat totodată neconstituționalitatea prevederii prin care punctele de vedere ale Agenţiei Naţionala pentru Achiziţii Publice (ANAP), instituție aflată în subordinea Guevrnului, sunt obligatorii pentru Curtea de Conturi, o instituție independentă și supusă controlului Parlamentului.
Proiectul de lege, care va fi transmis Senatului pentru dezbaterea finală, prevăd că: ”Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, prin forme ale auditului public externe, fără a se pronunţa asupra oportunităţii operaţiunilor”.
Această prevedere a primit și acordul scris al Guevrnului Dăncilă, comisia de specialitate a deputaților subliniind că ”oportunitatea este în competența conducătorului/ decidentului entității auditate”.
În ce privește prejudiciul constatat de Curtea de Conturi, definiția acestuia era inițial: ”pierdere provocată patrimoniului public sau patrimoniului unei entităţi auditate, ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite de către o persoană cu atribuţii în administrarea patrimoniului unei entităţi auditate. Prejudiciul trebuie să fie recuperat integral prin acoperirea pierderii şi a beneficiilor nerealizate.”
La propunerea Guvernului Dăncilă, din definiție a fost eliminată obligativitatea recuperării integrale a prejudiciului, iar în definiția acestui termen a fost păstrată doar condiția existenței faptei ilicite: ”pierdere provocată patrimoniului public sau privat al statului, al unei unităţi administrativ-teritoriale sau al unei entităţi publice a acestora, ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite”.
UPDATE Președintele comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților, Marius Budăi, a declarat pentru Profit.ro că, potrivit art. 33, alin. (3) din proiectul votat, stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia a fost prevăzută în sarcina conducerii instituției auditate, eliminarea propoziției menționate din definiția prejudiciului ținând doar de tehnica legislativă.
Conform articolului invocat, în situaţiile în care se constată producerea unor prejudicii, în raportul de audit se vor indica fapta ilicită, prejudiciul cert, stabilit la data întocmirii raportului de audit, și persoanele care au determinat producerea prejudiciului.
În proiectul de lege, la art. 64, se mai menționează că în cazul neîndeplinirii şi neasumării de către conducătorul entităţii auditate a măsurilor recomandate de Curtea de Conturi pentru recuperarea prejudiciilor, aceasta sesizează instanţele de judecată în vederea stabilirii răspunderii civile şi a obligării persoanelor responsabile la plata prejudiciilor constatate.
În schimb, Guvernul Dăncilă a fost de acord cu observația USR că prevederea privind opinia obligatorie a ANAP ”poate fi considerată o ingerință a executivului în activitatea Curții”, dar, în ciuda acestui risc, a transmis Parlamentului că este de acord cu o astfel de modificare.
Proiectul prevede că dacă există suspiciuni în legătură cu procedurile de achiziții publice în cadrul unui audit public, va fi solicitat punctul de vedere al ANAP, iar ”punctele de vedere exprimate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice la solicitarea Autorităţii de Audit sunt obligatorii”.
Reprezentanții PSD au arătat că o astfel de prevedere ar fi solicitată chiar de Comisia Europeană, interesată ca în controlul fondurilor europene să existe o singură autoritate în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice.
