Deficit bugetar de 17 miliarde de lei în primele două luni, față de 9,5 miliarde lei în ianuarie-februarie anului trecut. Veniturile sunt pe plus cu numai 8,3%, dar cheltuielile sunt mai mari cu 17%

Guvernul a cheltuit în primele două luni cu 17,04 miliarde de lei (1,07% din PIB) mai mult decât veniturile strânse la buget, potrivit datelor anunțate de Ministerul Finanțelor. Decalajul dintre cheltuieli și venituri, reprezentând deficitul bugetar, s-a situat la 9,5 miliarde de lei (0,67% din PIB) în primele două luni ale anului trecut. Deficitul bugetar de 17 miliarde de lei înregistrat în primele două luni ale acestui an a fost determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 85,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 1,6 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, arată Finanțele.

În execuția la două luni, se remarcă ritmul lent de creștere a veniturilor, cu numai 8,3% (față de 8,5% în ianuarie), în timp ce cheltuielile urcă cu 17% (comparativ cu 14,3% în ianuarie). TVA, una dintre cele mai importante surse de venituri ale bugetului, este pe plus cu doar 1,9% la două luni, similar cu luna ianuarie.

Profit.ro a scris săptămâna trecută, citând surse, că veniturile la buget pentru primele două luni ale anului sunt cu aproximativ 5% sub nivelul programat de către Guvern. Finanțele nu publică informații despre programul lunar.

În contextul acesta, Ministerul Finanțelor a pregătit mai multe măsuri pentru a crește colectarea veniturilor la bugetul statului. Pe partea de ajustare a Codului de Procedură Fiscală, conform informațiilor Profit.ro, Finanțele vor aduce modificări substanțiale la eșalonarea datoriilor către stat, în special în ceea ce privește eșalonarea simplificată, în timp ce pe zona de colectare efectivă ANAF va veni cu un plan operativ de acțiune, care va presupune controale mai multe și mai bine țintite pe segmentele cu evaziune ridicată.

Venituri

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 73,93 miliarde lei în primele două luni ale anului curent, cu 8,3% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția acestora fost influențată în principal de dinamica mai însemnată a veniturilor din impozitul pe salarii și venit și a contribuțiilor de asigurări; atât veniturile nefiscale, cât și încasările nete din TVA au înregistrat un avans mai moderat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent ian-febr 2022), iar accizele au consemnat un declin.

CITEȘTE ȘI Fondul pentru plata indemnizației angajaților din construcții pe perioada întreruperii activității, tăiat prin eliminarea cotei de la investițiile publice

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 7,16 miliarde lei, înregistrând o creștere semnificativă față de nivelul încasat în aceeași lună a anului trecut (42,4%), influențată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (261,2%), veniturile din impozitul aferent pensiilor și declarației unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (23,0%, respectiv 9,6%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,5%, sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5%). De asemenea, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 24,1 miliarde lei, în creștere cu 11,0% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5%), și ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022 Încasările nete din TVA au înregistrat 17,45 miliarde lei, în creștere cu 1,9% (an/an). Totodată, restituirile de TVA au fost cu 77,6% mai ridicate față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (+1,82 miliarde lei).

Veniturile din accize au însumat 5,32 miliarde lei, consemnând o scădere de 9,1% (an/an).

Această evoluție este explicată de contracția cu 11,9% a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, respectiv cu 6,1% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice - în condițiile reducerii nivelului accizei de la 1 ianuarie 2023. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

CITEȘTE ȘI Tranzacția PPC-Enel, ce NU cumpără grecii de la italieni. Rămân în România cu un trader de energie autodeclarat în pragul insolvenței

Veniturile nefiscale au însumat 7,04 miliarde lei, consemnând o creștere de 11,7% (an/an), susținută în principal de avansul încasărilor din alte venituri din dobânzi. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 5,62 miliarde lei, în creștere cu 17,0% (an/an).

Cheltuieli

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 90,98 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 17% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele două luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 5,4% din PIB la 5,7% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 20,17 miliarde lei, în creștere cu 7,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 1,3%.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 11,47 miliarde lei, în creștere cu 23,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 24,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 25,0% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Antifrauda declanșează controale la mașini second-hand, aplicații precum Glovo și Tazz, transportul alternativ precum Uber și Bolt, tranzacțiile cu criptomonede

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 7,27 miliarde lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,73 miliarde lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 34,66 miliarde lei în creștere cu 9,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri  lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a îndemnizații pentru persoanele cu dizabilități sub forma unei îndemnizații compensatorii.

CITEȘTE ȘI ANAF atrage atenția asupra evitării TVA și a taxelor de import în cazul mașinilor de lux. 78 de mașini, indisponibilizate într-o singură zi la vamă

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe primele doua luni ale anului 2023, au fost în sumă de 603,37 milioane lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,46 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (951,16 milioane lei) care reprezintă 27,52% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 1,07 miliarde lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 6,31 miliarde lei, cu 26,6% mai mari comparativ aceeași perioadă a anului precedent.

CITEȘTE ȘI VIDEO Prima News: Bacșisul pe bon în restaurant a devenit o rutină

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 8,07 miliarde lei, în creștere cu 85,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 4,34 miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 72,29% din totalul cheltuielilor pentru investiții.