Angajatorii aflați în situații excepționale vor putea reduce cu cel mult 50% durata de muncă prevăzută în contractul individual cu normă întreagă al angajaților, pe o perioadă de cel puțin 5 zile, iar Guvernul va subvenționa 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus. Măsura va putea fi aplicată la nivel național sau sectorial, în domenii în care se înregistrează scăderea cifrei de afaceri, din luna anterioară aplicării măsurii, cu cel puțin 25% față de media anului anterior pentru cel puțin 10% din contribuabili marii și mijlocii.
De ce este important: Programul de lucru Kurzarbeit, adică ”muncă redusă”, este un model economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani și a fost utilizat în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit exterm de utilizat în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008. Conform programului Kurzarbeit, angajații lucrează pe o anumită perioadă mai puțin sau chiar deloc. Angajatorul, împreună cu angajatul, decide procentul cu care scade timpul de lucru, iar angajatul primește proporțional salariul, care ar trebui scutit de taxe, și statul preia parțial diferența până la salariul întreg.
Kurzarbeit va fi introdus și în România, după cum a anunțat anterior Profit.ro, sub titlul Program flexibil de muncă. Până acum, Executivul anunțase că a stabilit că va subvenționa 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus în cazul angajaților, iar companiile care pot beneficia de schemă sunt cele cu o scădere a cifrei de afaceri cu 10% față de luna similară a anului trecut. Totodată, măsura s-ar aplica pe o perioadă între 3 și 6 luni. De asemenea, Guvernul a arătat anterior că are în vedere aplicarea măsurii doar în agricultură, turism, organizări de evenimente și HoReCa.
Executivul a aprobat astăzi ordonanța de urgență pentru introducerea Kurzarbeit.
În cazul reducerii temporare a activității determinată de instituirea stării de urgență/alertă/asediu sau de existență unor situații excepționale, angajatorul are posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu informarea și consultarea sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților, după caz, anterior comunicării deciziei salariatului.
Prin situații excepționale se înțelege forța majoră și/sau evenimentele cu caracter imprevizibil și provizoriu care determină scăderea cifrei de afaceri, din luna anterioară aplicării măsurii, cu cel puțin 25% față de media anului anterior pentru cel puțin 10% din contribuabili marii și mijlocii definiți de legislația în vigoare.
Kurzarbeit va putea fi aplicat la nivel național sau sectorial, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, prin hotărâre a Guvernului care prevede și durata efectivă, precum și procedura de aplicare, stabiletște proiectul de ordonanță
Reducerea timpului de muncă se stabilește prin decizia angajatorului pentru o perioadă de cel puțin 5 de zile lucrătoare consecutive, potrivit ministrului Muncii, Violeta Alexandru, angajatorul având obligația de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se aplică și în cazul programului de muncă în ture, precum și în cazul programului de muncă inegal.
Anterior, proiectul de ordonanță privind Kurzarbeit prevedea o perioadă de cel puțin 5 zile de muncă redusă.
Actul mai stabilește că decizia angajatorului de reducere a!timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare aacestuia pe zile și drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii și se transmite în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară producerii acesteia.
Pe durata reducerii unilaterale a timpului de muncă salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reduceril timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat.
Indemnizația este suportată de angajator și se achită la data plătii salariului aferent lunli respective, urmând a se deconta din bugetul asigurărilor pentru șomaj după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea. Procedura de decontare a sumelor va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului.
Nerecuperarea de către angajator de la bugetul asigurărilor pentru șomaj a indemnizației acordate salariatului conform nu va conferi dreptul angajatorului de a cere restituirea de către salariat a indemnizației respective.
Indemnizația este venit asimilat salariului și este supusă impozitării și plătii conoibuțiilor sociale.
Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă și poate solicita indemnizația dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) măsura afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității;
b) reducerea activității este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii de cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior.
În cazul angajatorilor care aplică Kurzarbeit se interzice acordarea de bonusuri și adaosuri la salariul de bază pentru structura de management a angajatorului, aferente perioadei de aplicare a măsurii și de acordate a indemnizației.
În lunile în care se aplică reducerea timpului de muncă, angajatorul nu poate iniția concedieri colective.
Măsura nu se va aplica următoarelor categorii de angajatori:
a) instituții publice;
b) angajatorii care la data solicitării indemnizației se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate sau restricționate;
c) angajatorii care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.
Măsura se va aplica însă în cazul altor profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civll, republicată, cu modificările ulterioare, care vor beneficia, la cerere, în baza declarației pe propria răspundere, de o indemnizatie lunară de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor soclale de stat.
Impactul bugetar este de 2,5 miliarde lei, iar 700.000 de angajați și profesioniști ar putea beneficia de această măsură
Mediul de afaceri, conform unui sondaj realizat de AHK România (Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană), a solicitat încă de la începutul crizei provocate de coronavirus introducerea cadrului legal care să permită și în România modelul Kurzarbeit.
