După ce ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a supus aprobării Guvernului o ordonanță de urgență prin care a exclus de la taxa de 1% din venituri, care alimentează Fondul Cultural Național, majoritatea operatorilor economici din zonele protejate arhitectural, Parlamentul, prin votul final al deputaților, a redus acum contribuția la 0,1%. Taxa, care are scopul de a contribui la conservarea zonelor construite protejate și a monumentelor istorice aferente, fusese inițial stabilită la 2%, dar tot Parlamentul a micșorat-o chiar anul trecut la 1%, pentru ca în cele din urmă să o ducă spre zero.
De ce este important: O zonă construită protejată cuprinde construcții de interes, precum centrul istoric sau zona istorică a unor localități, care cuprinde clădiri monument istoric. Delimitarea zonei protejate se face de către Consiliul Local și urmărește păstrarea zonei protejate cât mai mult și cât mai bine posibil, controlul intervențiilor de orice fel - defrișări, distrugeri, reparații, modificări, demolări, construcții noi.
Istoria reducerii spre zero
Taxa a fost instituită încă din 2008 sub forma unei cote de ”2% din veniturile realizate de operatorii economici care își desfășoară integral activitatea respectivă în incinta sau pe domeniul public aflat în spațiul de protecție al monumentelor istorice proprietate publică”.
Printr-o ordonanță de urgență emisă anul trecut, Guvernul a eliminat sintagma ”integral” și a stabilit că taxa de 2% se aplică pentru ”încasările realizate de operatorii economici care își desfășoară activitatea în incinta sau pe domeniul public aflat în zona de protecție a monumentelor istorice proprietate publică și/sau privată, în zone construite protejate, ansambluri sau situri urbane”.
Parlamentul a modificat ordonanța și a micșorat cota la ”1% din veniturile realizate de operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în incinta monumentelor istorice proprietate publică și/sau privată sau în zona de protecţie a acestora, în zone construite protejate, ansambluri sau situri urbane, după caz, cu excepția activităților pentru care se datorează timbrul monumentelor istorice”. (Timbrul monumentelor istorice este obligatoriu pentru biletele de intrare la manifestările culturale, sportive sau de agrement, târguri şi expoziţii desfăşurate în spaţii situate în zona de protecţie a acestora sau în zonele construite protejate.)
De la promulgarea legii de aprobare a ordonanței, în octombrie anul trecut, Ministerul Culturii a constatat însă că deși intenția a fost de a lărgi baza de calcul pentru contribuțiile la Fondul Cultural Național, și prin aceasta creșterea veniturilor la Fond, există ”dificultăți de punere în aplicare, iar efectul juridic va fi diminuat sau dificil de realizat”.
Astfel, ministerul de resort susține că includerea în rândul spațiilor de derulare a activităților taxabile atât a monumentelor istorice proprietate publică şi/sau privată, cât și a imobilelor aflate în zona de protecţie a acestora, în zone construite protejate, ansambluri sau situri urbane face dificilă individualizarea acestor spații și identificarea bazei de calcul a cotelor.
”Dacă în cazul imobilelor clasate ca monument istoric este facilă identificarea acestora prin simpla verificare a Listei Monumentelor Istorice, publicată în MonitorulOficial al României și accesibilă la nivelul direcțiilor județene pentru cultură, respectiv a municipiului București, în schimb identificarea celorlalte categorii de zone pentru care se datorează cota, este dificilă, întrucât acestea sunt stabilite fie prin ordine de clasare (zona de protecție), fie prin lege (conf. art. 59 din Legea nr. 422/2001), fie prin documentații de urbanism (zona construită protejată, ansambluri) etc.”, susține Ministerul Culturii, care are în subordine o Direcție de Patrimoniu responsabilă chiar cu regimul imobilelor și zonelor protejate.
După ce ordonanța a ajuns în Parlament, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, care este și senator PSD, a propus un amendament, care a fost adoptat atât de comisia de specialitate, cât și de plenul Senatului în aceeași zi și care a prevăzut noi scutiri de la cota de 1% pentru Fondul Cultural Național.
Astfel, conform amendamentelor admise și votate rapid de Senat, la propunerea ministrului Romașcanu, cota de 1% în vederea alimentării Fondului Cultural Național urma să se aplice pentru ”încasările realizate de operatorii economici din activități economice desfășurate în incinta imobilelor având regim juridic de monumente istorice proprietate publică şi/sau privată”, cu excepţia activităţilor pentru care se datorează timbrul monumentelor istorice, dar și a ”activităților cu scop educativ și medico-farmaceutic”.
Proiectul a ajuns ulterior în dezbaterea deputaților, care au abrogat scutirea pentru activitățile medicale, dar în mod paradoxal, chiar la solicitarea a unor asociații pentru protecția monumentelor istorice, inclusiv a Ordinului Arhitecților și Uniunii Arhitecților, au fost scutite de contribuție, tot cu o formulare de ordin general și greu interpretabilă fiscal, activitățile cu scop ”cultural”.
Potrivit informațiilor Profit.ro, asociațiile menționate au solicitat ca taxa ”să nu se aplice operatorilor culturali care desfășoară activități de economie culturalã având drept consecință binele public rezultat prin diseminarea bunului cultural”. Operatorii culturali sunt și galeriile de artă, anticariatele, casele de licitații de artă, care nu de foarte multe ori fac comerț cu bunuri considerate de lux și care se tranzacționează de cele mai multe ori pe sume foarte mari.
Astfel, în noua formulare, cota din venituri se aplică doar firmelor cu ”activități economice” din imobile monument istoric, fiind exceptate activitățile ”cu scop educativ, cultural și farmaceutic”. Formularea nu face însă referire la niciun cod CAEN, nici măcar la domeniile de referință sau secțiunile generale ale acestora, lăsând astfel legea susceptibilă a fi interpretată discreționar atât de organul fiscal, cât și de operatorul economic.
Mai mult, aleșii susțin că astfel protejează cetățenii de creșterea prețurilor la medicamente: ”În aceeași logică de a nu susține anumite domenii prin prejudicierea altora se înscrie și completarea amendamentului protectiv față de industriile culturale găzduite în astfel de imobile cu o măsură care să protejeze beneficiarul final al activității farmaceutice de creșterea prețurilor respectivelor servicii, ca efect nedorit al taxării desfășurării activității în imobile monument istoric”.
Deputații din majoritatea de guvernămțânt nu s-au limitat la a adopta noi scutiri de la plata contribuției pentru Fondul Cultural, ci au redus-o la de la 1% la 0,1%, cu argumentul, la fel de paradoxal, că s-ar fi intensificat demersurile legislative transpartinice pentru protejarea monumentelor istorice, în care, conform acestei logici, se înscrie și acest proiect.
”În contextul în care preocuparea pentru facilitarea investițiilor în reabilitarea și revitalizarea clădirilor de patrimoniu este o prioritate națională, parte a Planunlui Național de Redresare și Reziliență ca dealtfel și a altor demersuri legislative, devenind un interes transpartinic, este necesar ca nivelul contribuțiiei la Fondul Cultural Național să fie stabilit astfel încât respectiva obligație de solidaritate să nu conducă la scăderea atractivității investițiilor în astfel de clădiri, monumente istorice”, susțin autorii amendamentelor.
Partidele de opoziție au arătat că nu susțin acest proiect, cu modificările suferite, și fie au votat împotriva proiectului, fie s-au abținut. Președintele comisiei de cultură, deputatul USR, Iulian Bulai a arătat că este inadmisibil ca o contribuție pentru monumente istorice să fie redusă de la 2% la 0,1% și a acuzat lobby-ul făcut pentru scutirea și reducerea contribuției.
Pentru a intra în vigoare, modificările mai trebuie promulgate de șeful statului.
