Proiectul de reglementare a activității de lobby în România, prezentat în premieră de Profit.ro, a fost respins de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților, după ce încă din 2019 trecuse în mod tacit de Senat.
Conform proiectului respins, care i-a avut ca inițiatori pe fostul premier și lider liberal Călin Popescu-Tăriceanu și pe fostul ministru liberal de Finanțe Varujan Vosganian, lobby-ul ar fi fost definit ca acțiunea unor persoane sau grupuri de persoane, având interese variate, specifice și bine definite, prin care se urmărește influențarea deciziilor luate la nivel politic, iar o activitate de lobby ar fi putur interveni fie înainte de adoptarea unei decizii, fie în timpul procesului decizional, fie ulterior adoptării deciziei, în etapa implementării. Proiectul excludea însă din categoria lobby-ului mai multe operațiuni, precum cele derulate de asociațiile nonprofit, și nu ar fi fost aplicat partidelor politice.
De ce este important: O astfel de lege este cerută de mulți ani de mediul de afaceri. Începând din 2000 au fost depuse în Parlament mai multe inițiative legislative, aproape toate dintre acestea fiind însă respinse sau clasate. În 2018, Guvernul chiar pregătise adoptarea proiectului sub formă de ordonanță de urgență.
Mai este interesant: Profit.ro a relatat, încă de la finele anului 2015, că Guvernul și oamenii de afaceri au început redactarea primului proiect din legislația internă care va reglementa lobby-ul, căutând ca termenii să fie exact definiți astfel încât activitatea să nu fie interpretată, la limită, drept trafic de influență.
De asemenea interesant: La Bruxelles lucrează ca lobby-iști circa 15.000-20.000 de persoane fizice și peste 430 de firme. Industria de lobby este cel mai mult dezvoltată în Statele Unite ale Americii, unde activitatea a fost reglementată la nivel federal din 1995 cu următoarea definiție: "Activitatea de lobby apare când o persoană comunică fie oral, fie în scris cu diferiți oficiali în numele unei persoane sau a unei companii pe anumite teme ca legislație, programe guvernamentale, imprumuturi, având ca scop influențarea deciziilor decidenților". Problematica lobby-ului a apărut la suprafață în România în 2011, prin intermediul celui care a devenit pentru mai multe zile, involuntar, subiectul principal de discuție la Bruxelles: europarlamentarul Adrian Severin. Jurnaliști ai ziarului britanic "Sunday Times" au contactat atunci 60 de europarlamentari cărora le-a propus, în numele unei firme de lobby false, să fie plătiți pentru a susține amendamente la anumite legi. Dintre cei contactați, doar trei parlamentari au acceptat o discuție pe această temă, printre care și Adrian Severin, care și-ar fi facturat 12.000 de euro, după care a fost sunat de editorul publicației și i s-a explicat în ce situație se află.
În 2019, proiectul de lege ar fi trebuit adoptat cu raport favorabil de Senat prin vot în plen, dar, la solicitarea viceliderului grupului ALDE Ionuț Sibinescu, a fost retrimis pentru o singură zi la comisia de specialitate, pentru o amendare, și ar fi urmat să fie votat în plenul Senarului ulterior, când avea termenul limită de dezbatere în camera superioară a legislativului.
Comisia juridică nu a mai discutat însă proiectul, astfel că acesta a fost adoptat tacit și semnat de către Senat, fiind transmis spre dezbatere Camerei Deputaților, forul decizional al Parlamentului în domeniu.
Deputații din comisiile de specialitate i-au întocmit raport negativ încă din octombrie anul trecut, dar abia acum au respins proiectul.
La dezbaterile din comisii, arată deputații, a participat online, în calitate de invitat, președintele Asociației Registrul Român de Lobby, Laura Florea.
Din textul raportului reiese că deputații consideră că acticvitatea de lobby, așa cum fusese regelmentată de proiect, ar face tocmai contrariul transparentizării deciziilor la nivel parlamentar.
”Cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că inițiativa legislativă prezintă deficiențe de fond, necorelări în cadrul textului și incoerențe care îl fac inaplicabil. De asemenea, inițiativa legislativă nu corespunde exigențelor Legii nr. 27/2002 pentru ratificarea Convenției penale privind corupția, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1990 și contravine preocupărilor pentru asigurarea transparenței în luarea deciziilor din sfera puterii legislative și executive”, susțin membrii comisiei.
Singurii care s-au abținut de la respingerea proiectului au fost 3 deputați liberali, dintre care unul semnatar al proiectului, și un deputat UDMR.
