Principala barieră pe care românii o identifică în calea dezvoltării unei afaceri este teama de eșec, pentru că insuccesul unui business este perceput în România ca un lucru condamnabil și nu ca o încercare de a pune în practică o idee. Antreprenorii români prezenți la cel mai mare summit pentru startup-uri, Global Entrepneurship Summit (GES), organizat la Haga de guvernele SUA și Olandei, au arătat, pentru Profit.ro, că pe lângă intoleranța socială la eșec în afaceri, nici sistemul financiar și cadrul legal nu permit experimente în domeniu. Ministrul pentru Mediul de Afaceri și Antreprenoriat, Ștefan-Radu Oprea, susține, pe de altă parte, că mulți dintre antrepenorii români au emigrat, dar poveștile de succes ale tinerilor care au reușit cu startup-uri ar trebui mediatizate mai mult.
Jonathan Ortmans este un antreprenor american care a înființat Global Entrepreneurship Network și, alături de investitori importanți, precum Richard Branson de la Virgin, susține dezvoltarea de hub-uri și ecosisteme de antreprenoriat în întreaga lume. Ajută la dezvoltarea start-up-urilor și trecerea lor la stadiu de scale-up, pentru a crește astfel economia locală, a crea noi locuri de muncă și a susține incluziunea economică.
Prezent la Haga, la GES 2019, Ortmans arăta că, în SUA, scopul antreprenoriatului este în primul rând de a experimenta, de a pune în practică o idee de afaceri, iar această mentalitate este generalizată printre americani.
”Eșecul este prea puțin important în această lume, cel mai important lucru este să încerci să îți aplici ideea, să dai viață unui vis”, susține Ortmans,
Mihai Raneti, fondator și CEO Cyber Swarm, face la firma sa neuroni artificiali, bucăți de hardware care pot gândi între ele, pentru piața americană și europeană, dar până acolo a trebuit să învețe din rateuri.
”Am început acum 10 ani și am dat niște fail-uri mari, dar acum 2 ani am primit o investiție de 1 milion de dolari de la Tim Draper cu care am făcut neuronii aceștia artificiali”, explică Raneti importanța perseverenței în afaceri și a încercărilor eșuate.
La rândul său, Camil Moldoveanu, fondator și director Reflex Help, a fost multiplu campion mondial de jiu-jitsu și împreună cu un alt partener român a pus la punct 2 senzori de mișcare pentru care au strâns până acum finanțare de circa 800.000 euro.
”Sunt vreo 30 de firme în lume care fac asta, dar princpalul nostru diferențiator este aplicația 3D, cu doi senzori și mobilă, care este foarte ușor de folosit”, explică antrepenorul român, care acum își va dezvolta afacerea pe piața din Germania.
În ciuda acestui succes, Camil Moldoveanu arată că familia se teme că afacerea nu îi va reuși, în timp ce unii colegi ”anticipează” nereușita sa.
”Antreprenoriatul presupune să nu știi, să riști, să începi, să accepți că nu o să iasă, să accepți că familia o să te judece. Mama încă încearcă să mă convingă să mă angajez, ca să am și eu o pensie. Bunicii nu prea înțeleg ce fac și iarăși sunt în zona ”ce meserie ai?”. Din acest punct de vedere, în familie nu sunt văzut ca un exemplu de succes, Colegii, majoritatea cunoștințelor așteaptă cumva să dai rateu, să se justifice ei de ce nu au început un startup. În România să dai rateu nu este văzut foarte bine și chestia asta este foarte rea pentru mediul de business”, afirmă Camil Moldoveanu.
Fost campion mondial la jiu-jitsu, directorul de startup arată că, pentru a reuși, trebuie să știi să și pierzi, la fel ca în sport.
”Eu am făcut foarte mult sport, de unde am învășat o lecție de antreprenoriat. Când m-am apucat nu m-am gândit că voi ajunge campion modnial, dar dacă nu înțelegi că te duci pe saltea și mânânci băitaie, că dai rateu și iar rateu, că de fiecare dată urmează să iei bătaie, dacă nu înțelegi la a doua lecție, nu ai ce căuta în sala de jiu-jitsu. Adversarii tăi fac asta de zeci de ani și înveți mâncând bătaie de la ei pentru a-i învinge, pentru mine asta a fost o lecție incredibil de importantă. Așa e și în antrepenoriat”, arată campionul mondial.
Daniel Matei, Business Development Manager la Impact Hub, primul hub de antreprenoriat București, arată că în fiecare an barometrul de antreprenoriat arată că teama de judecata comunității îi împiedică pe mulți români să își înceapă un businees, cât de mic.
”Principala barieră pe care românii o identifică în calea dezvoltării unei afaceri este teama de eșec, pentru că eșecul este perceput ca ceva negativ. În momentul în care tu ai încercat ceva și ai eșuat, ești judecat de către societate, din păcate. Din conversațiile din ultimele zile, inclusiv cu mentorii din Statele Unite, diferența dintre ecosistemele din Europa și cele din Statele Unite este foarte mult legată de aversiunea față de eșec”, explică Matei.
Așadar, românii își doresc să fie antrepenori, sunt foarte multe studii care arată această intenție, dar, din păcate, teama de eșec îi împiedică pe foarte mulți dintre ei să facă asta.
Ideea este împărtășită și de ministrul român pentru Mediul de Afaceri și Antreprenoriat, Ștefan-Radu Oprea.
”Trebuie să facem, cred eu, două lucruri. Primul, să vorbim despre povestea de succes și să vorbim despre model, pentru că antrepenoriatul se dezvoltă prin zona aceasta de inspirație pe care un model, un antreprenor de succes o are asupra noastră. Steve Jobs, toată lumea citește cărțile despre acesta. Toată lumea vorebște despre Musk și Tesla. Unde sunt modele românești, de ce antreprenorii români nu au neapărat curajul de a ieși în față și de a-și spune povestea?! Pentru că atunci vom vedea că pentru a ajunge la succes au făcut foarte multe greșeli ”constructive”, le numesc eu. Dacă știi să transformi un eșec într-o greșeală constructivă, vei progresa ca antreprenor. Toți antreprenorii de succes au făcut aceste greșeli constructive. Nu ai cum să te naști învățat. Există și școală de antrepenoriat acum, dar nu neapărat te califică. Experiența pe care o are fiecare dintre noi noi, ca antrepenori, și provin din acest mediu, până în 2012, începând din 1990, am fost un antreprenor, am avut, la rândul meu, foarte multe greșeli constructive. Așa îți îmbogățești experiența. Trebuie să învățăm să vorbim, o dată, despre model, să ne spunem povestea de succes și atunci vom putea să vorbim, în al doilea rând, despre partea de eșec”, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul pentru Mediul de Afaceri și Antreprenoriat.
Ministrul are și o teorie privind teama de a porni o afacere în România. Ștefan Radu-Oprea crede că românii care au plecat în străinătate sunt oameni care sunt toleranți la risc, iar cei care au rămas în țară sunt mai puțin toleranți la risc. Cum ca să fii antreprenor trebuie să fii tolerant la risc, prin urmare, o mare parte din potențialii noștri antreprenori au plecat din țară.
”Ce înseamnă să fii antreprenor? Înseamnă să fii o fire care își asumi riscuri și care ieși din zona de confort. Cei care au plecat din țară sunt cei care, într-adevăr, au această predispoziție de a-și asuma riscuri, pentru că au avut curajul să-și ia destinul în propriile mâini, ceea ce faci ca antrepenor. S-au dus într-o zonă necunoscută, într-o altă țară străină pentru a-și realiza visul acolo, echivalent cumva cu definița antrepenorului, ideea de a-ți lua destinul în propriile mâini, de a fi propriul tău șef și de a reuși să-ți îndeplinești un vis. Atunci, cei care au rămas în țară sunt cei care au rămas într-o zonă de confort. Statistic vorbind, din cercetările din celelalte state, două din zece persoane sunt cei care își doresc să devină antrepenori și devin antrepenori. Apoi, sunt între doi și trei din zece care au potențial de a deveni antrepenor, dar sunt într-o zonă de confort și ei trebuie stimulați. Start-up Nation, Start-up Plus, Start-up Diaspora, toate programele, vin să stimuleze acești 2-3 din zece oameni care pot deveni antrepenori, pentru că au acaeastă capacitate interioară, dar nu o fac imediat, și, de obicei, aceștia care sunt în zona de confort au rămas în țară. Încercăm să-i stimulăm și Start-Up Nation a reușit să facă acest lucru”, a susținut ministrul Oprea.
În acest scop, unii antreprenori susțin că oportunitățile de finanțare pentru un startup sunt tot mai multe și în România, iar dacă nu sunt, banii pot fi accesați mai ușor de la investitori străini sau instituționali.
”Oportunități de finanțare încep să fie din ce în ce mai multe, din ce în ce mai diverse. Dacă cineva își dorește să pornească un start-up în momentul ăsta, față de acum chiar doi ani, sunt mult mai multe oportunități de finanțare, doar că e nevoie de ai multe conexiuni, de mai mult curaj și, în general, de mai multă susținere în momentul în care eșuezi, dar totuși înveți ceva. Legat de oportunități, nu mai suntem într-un moment în care să fii legat de granițele țării. Nu cred că profităm suficient de mult de faptul că suntem stat membru al Uniunii Europene, nu înțelegem cât de ușor e să te sui în avion și să te duci oriunde și să poți să-ți dezvolți business-ul. Cu suficient de multă determinare e la fel de ușor să treci oceanul și să te duci să cauți finanțare în SUA. Din punctul ăsta de vedere suntem într-o piață globală, nu mai e vorba doar de România, pot să fac asta în România sau nu pot să fac în România, talente putem să atrgem de oriunde, nu e obligatoriu să se mute în România ca să lucreze la un startup. E o perioadă bună ca începi ceva”, crede Daniel Matei, de la Impact Hub.
În schimb, Cosmin Mălureanu, fondator și CEO la Ascendia, e de părere că fondurile de investiții de la noi investesc doar în afaceri ”sigure”
”Din păcate, sunt la noi câteva fonduri și dacă le întrebi de când aveți banii și în câte companii ați investit, răspunsul va fi: una, două. Stau pe zeci de milioane de euro și au investit într-o companie 1-2 milioane. Caută investiția perfectă. Acesta e profilul fondurilor românești”, susține Mălureanu.
Părerea este împărtășită și de Camil Moldoveanu de la Reflex Help.
”Oamenii care investesc în România în momentul de față nu sunt foarte toleranți la risc, pentru că nu au foarte mulți bani, nu fac asta de foarte mult timp, nu au avut încă succes și atunci ei caută startup-uri care aduc un succes garantat, chiar dacă nu este incredibil de mare succesul Din acest motiv caută startup-uri care nu sunt neapărat incredibil de inovative. Vor startup-uri care fac acum bani, nu pariază pe acelea care ar putea deveni unicorn, care ar putea să ajungă la miliarde”, a declarat, pentru Profit.ro, Camil Moldoveanu.
Cosmin Mălureanu crede că nici sistemul legislativ local nu încurajează antreprenoriatul, chiar dacă există legislație în acest scop.
”Antreprenoriatul în România este impredictibil, aste a problema lui. În fiecare an, te mai trezești cu o mică modificare, de natură legislativă, administrativă, care îți strică bugetul. La noi, e chestia asta: am luat un credit, garantez cu proprietățile personale, cu viitoarele venituri, astfel încât finanțatorul se asigură că nu am posibilitatea să eșuez cu afacerea. Americanul zice ”with big risk comes big succes”, la noi nu poți avea un astfel de risc mare pentru că te vei îndatora pe viață”, afirmă directorul Ascendia.
Potrivit acestuia, deși există legislația falimentului personal, aceasta este inaplicabilă, în timp ce în străinătate, unde legislația de bankruptcy funcționează, după faliment personal, la câțiva ani poți face o nouă afacere.
”E o vorbă că nu ești antreprenor până nu ai dat greș de vreo două ori. Aplic-o la România să vezi dacă merge! În România business-ul e ca viața: ai doar una!”, spune antreprenorul român.
