Datoria statului a trecut pentru prima dată de pragul de 600 de miliarde de lei în luna aprilie. Creșterea datoriei publice vine în contextul în care Guvernul a împrumutat în ultimii ani sume mari pentru a finanța deficitul bugetar. Astfel, la final de aprilie, autoritățile înregistrau o datorie publică de 602,9 miliarde lei, 49,2% din PIB. Recent, Finanțele au revizuit îndatorarea anunțată pentru luna martie, de la 50,3%, anunțat anterior, la 48,4%, ca urmare a creșterii peste așteptări a valorii PIB nominal. Indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, relevă date analizate de Profit.ro.
Cum îndatorarea statului a coborât sub 50% din PIB prin revizuirea pentru martie, Guvernul a scăpat de prevederile legii responsabilității fiscal-bugetare. Aceasta prevede că depășirea pragului de 50% în ceea ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Autoritățile au transmis, la momentul la care s-a depășit pragul de 50%, că nu agreează măsuri restrictive, cum ar fi înghețarea salariilor, și preferă o ieșire din această situație prin investiții și creștere economică.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
La finele lunii martie, datoria publică, conform standardelor UE, se situa la 594 miliarde lei, comparativ cu 596,9 miliarde de lei la finele lunii februarie.
Raportul privind datoria din aprilie - aproape 603 miliarde lei, reprezentând 49,2% din PIB
Raportul nou pentru martie, cu PIB nominal mai mare și îndatorare revizuită la 48,4%
Raportul precedent pentru martie, cu PIB nominal mai mic decât cel actual și îndatorare de 50,3%
Odată cu datele pentru finele lunii februarie, Ministerul Finanțelor a prezentat o informare care prevede măsuri de menținere a indicatorului datorie guvernamentală în PIB la un nivel sustenabil. Astfel Guvernul a prevăzut următoarele măsuri privind stimularea creșterii economice, fără referiri la măsuri de înghețare a salariilor în sectorul public.
- Intensificarea investițiilor publice în anul 2022, acestea fiind estimate să ajungă la 7,2% din PIB, în creștere de la aproximativ 5% în 2021. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor produselor energetice, blocajele pe lanțurile de aprovizionare, înăsprirea condițiilor financiare, etc. În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 29,2 miliarde euro. Implementarea PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde.
- Guvernul a prioritizat o serie de proiecte investiționale, în funcție de eficiența economică a acestora. Cele mai mari investiții rămase de finanțat ar urma să fie realizate în domeniile transporturi (87%, cu precădere pentru feroviar, metrou și rutier) și sănătate (cca 7%)."
Implementarea restricțiilor de cheltuieli salariale prevăzute de legea responsabilității fiscal-bugetare depinde, însă, de informațiile pe care Guvernul trebuie să le ia în calcul, datele pe care le raportează către Comisia Europeană. Ministerul Finanțelor menționează, în informarea care însoțește raportările privind datoria publică, că aceasta este calculată conform metodologiei UE, luând în considerare suma PIB-urilor trimestriale realizate în ultimele 4 trimestre comunicate de către INS. Odată cu publicarea de către INS a PIB-ului pentru trimestrul I 2022, indicatorul ponderea datoriei guvernamentale în PIB urmează sa fie revizuit și să fie republicat. Finanțele nu precizează ce amploare ar putea avea această revizuire și cum ar influența obligațiile prevăzute de legea reposnabilității fiscal-bugetare.
Trebuie menționat și că salariile din sectorul public au fost înghețate, cu unele excepții, de doi ani, dar autoritățile au anunțat recent creșterea unor salarii și suspendarea angajărilor la stat începând cu luna iulie.
La finele lunii februarie, după cum se vede din tabelul de mai jos, datoria statului se situa la 596,9 miliarde de lei, reprezentând 50,6% din PIB. În ianuarie, datoria a fost de 591,55 miliarde lei, 50,2% din PIB, după 576,56 miliarde lei, 48,9% din PIB, la final de decembrie.
Legea responsabilității fiscal-bugetare 69/2010 - Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de 50%
Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:
1. Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din PIB, Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.
2. Dacă datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB:
a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB;
b) programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
c) măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
3. Dacă datoria publică depășește 55% din PIB, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:
a) se aplică prevederile pct. 2;
b) Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
4. Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:
a) se aplică prevederile pct. 3;
b) Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10 (datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an);
c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
5. Prevederile pct. 2, 3 și pct. 4 lit. a) nu se aplică în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung.
Evoluția datoriei publice în ianuarie și februarie
