Companiile care transportă containerele de marfă din portul Constanța cer ANAF să revină asupra restricțiilor impuse recent. Au crescut timpul unui transport de marfă de la cel mult 2 zile la 4-5 zile și complică formalitățile

Un grup de 19 companii de transport rutier de mărfuri, în special transport containerizat, a transmis Direcției Generale a Vămilor (DGV), parte a ANAF, o adresă, obținută de Profit.ro, prin care contestă decizia DGV de la începutul lunii de a opri activitatea de vamă în port. Restricția, deși cu scop declarat de "fluidizare", a avut drept consecință imediată creșterea timpului pentru un transport de marfă către orice destinație din țară de la maxim 2 zile la 4-5 zile. În plus, transportatorii sunt nemulțumiți că trebuie să suporte costurile plimbării containerelor importate prin Constanța până la alte birouri vamale din țară. 

Profit.ro a scris recent că DGV a luat decizia de a opri operațiunile de vămuire la birourile vamale de frontieră din Constanța, în principal cel din port, și de a direcționa aceste operațiuni la birourile vamale din interiorul țării, motivul invocat fiind că acestea din urmă nu prea au activitate, în timp ce structura din port este încărcată, iar timpii de așteptare sunt mari. Cifrele pe anul trecut arată clar, însă, că firmele, chiar dacă au mult de așteptat, au ales ca pentru două treimi dintre containerele aduse prin Constanța să facă vama în port, în timp ce pentru cele cu destinație București-Ilfov, procentajul urcă la 75%. Conducerea Vămii, în loc să suplimenteze personalul și programul la vama din Constanța, a ales să direcționeze containerele de marfă către vămile de interior, care au o activitate mult mai redusă.

Transportatorii au transmis contestația prin intermediul unui avocat și susțin că restricția încalcă reglementările UE care dau dreptul proprietarului mărfurilor să facă vama unde dorește, încalcă Legea concurenței, afectează semnificativ activitatea firmelor de transport de containere și nu fluidizează traficul de mărfuri, ci din contră.

De ce este important: Portul Constanța este un punct de intrare de mărfuri extrem de important la nivel regional și un atu major pentru economia României. Autoritățile compară mereu portul Constanța cu portul olandez Rotterdam și afirmă că dezvoltarea acestuia și creșterea tranzitului de mărfuri sunt o prioritate. Dacă până la această restricție, firmele care aveau opțiunea vămuirii în Constanța sau București, alegeau Constanța, autorităție ar fi trebuit să se concentreze pe dezvoltarea serviciilor acolo unde are nevoie de ele mediul privat. Pe noul raționament, firmele trebuie să caute cu containerele de marfă angajații ANAF, în loc ca ANAF să ofere acest serviciu acolo unde firmele au nevoie de el.

"Având în vedere specificul activității transportului containerizat, evident activitatea noastră este strâns legată de cele două Birouri vamale din Portul Constanța respectiv Biroul Vamal Constanța și Biroul Vamal Constanța Sud. Prin măsurile cuprinse în acest document contestat (nota DGV de la începutul lunii, n.r.), importatorul este obligat să efectueze operațiunea vamală de import la Biroul Vamal din rază căruia își are sediul social (sau alt Birou Vamal de interior). Vrem să precizăm că activitatea societăților transportatoare de mărfuri containerizate este strâns legată de activitatea transportatorului deoarece containerul maritim se scoate din terminalul de containere pe mijlocul de transport, este prezentat vămii pe acest mijloc de transport în vederea efectuării operațiunilor vamale (definitive sau de tranzit), controlului fizic sau alte operațiuni vamale. Măsurile dispuse în cuprinsul notei (DGV, n.r.) nu fac decât să complice foarte mult formalitățile vamale și să întârzie efectuarea acestora făcând ca durata transportului să se prelungească nejustificat pe perioada mai multor zile. Din contră, măsurile sunt profund nelegale și prejudiciază interesele economice ale societăților transportatoare de mărfuri containerizate din arealul Portului Constanța", semnaleză grupul de companii de transport de marfă.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ANAF aduce zeci de mii de containere la vamă în București. Oprește vămuirea în portul Constanța, în detrimentul firmelor, și mută peste 80.000 de containere la vămi din interiorul țării

Ce argumente aduc transportatorii împotriva restricției impuse de ANAF

1. Încalcă prevederile art. 159 alin. 3 din Regulamentul UE 952/2013
   În condițiile legislative de la nivelul UE declarația vamală se face la Biroul Vamal unde sunt prezentate mărfurile în Vamă. Este evident astfel că importatorul are libertatea să-și aleagă singur locul în care urmează să se desfășoare această operațiune în funcție de interesele sale finaciare comerciale sau pur și simplu de chestiuni care țin de logistică.
   Autoritatea Vamală nu poate restrânge acest drept al importatorului prin norme cu caracter legislativ denumite impropriu “Măsuri”.
   Prin intermediul acestor măsuri se restrâng drepturile operatorilor economici consfințite prin intermediul Codului Vamal European respectiv Regulamentul UE 952/2013. Acest act normativ are caracter de Lege și nu poate fi modificat prin intermediul unui act normativ cu caracter inferior emis/aprobat de Președintele ANAF care nu poate emite decât acte cu caracter administrativ.
2. Se încalcă în mod flagrant dispozițiile art. 9 din Legea 21/1996 Legea Concurenței
   Prin impunerea unor asemenea măsuri importatorilor care nu mai au posibilitatea de a-și alege Biroul Vamal la care să prezinte bunurile în vederea importului definitiv, Autoritatea Vamală intervine nejustificat în exercitarea liberei concurențe și restrânge posibilitatea importatorului de a apela la furnizorii de servicii, alții decât cei din localitatea unde au sediul social.
   Pe de altă parte, societăților furnizoare de servicii conexe activității de import (din Portul Constanța), respectiv transportatorilor de mărfuri containerizate, li se rastrânge în mod artificial activitatea în urma acestor decizii administrative abuzive, deoarece un transport rutier de mărfuri vămuite final la Birourile Vamale din Portul Constanța se putea realiza în maxim 2 zile indiferent de destinația finală a mărfurilor, iar în prezent un asemenea transport ce este supus în plus și unei declarații vamale de tranzit durează 4 – 5 zile (având în vedere timpii de așteptare și programul de lucru al Birourilor Vamale.
3. Măsurile impuse afectează grav activitatea comercială a societăților de transport
   Societățile ce desfășoară activități conexe importurilor din Portul Constanța (transport containerizat de mărfuri) iși desfășoară activitatea în baza unor contracte în derulare multianuale încheiate cu diferiți beneficiari importatori de mărfuri. În baza acestor contracte au realizat investiții, au angajat personal calificat în funcție de un trafic de mărfuri prognozat din anii anteriori, iar tarifele au fost negociate în funcție de destinație și distanțele ruitiere. Prelungirea duratei transportului datorată efectuării unor operațiuni vamale suplimentare ce indisponibilizează mijlocul de transport nu poate fi facturată suplimentar beneficiarilor având în vedere contractele cadru negociate.
   Această măsură va creea și o problemă socială deoarece foarte mulți angajați in activitățile portuare vor ramane fără locuri de muncă.
4. Toate aceste măsuri nu au ca finalitate fluidizarea traficului de mărfuri
   Este evident că întocmirea unor operațiuni vamale de tranzit suplimentare celor din prezent nu are ca efect scopul declarat, respectiv: fluidizarea traficului de mărfuri, sprijinirea operatorilor economici prin simplificarea operațiunilor vamale, reducerea timpilor pentru operațiunile vamale, diminuarea în condițiile amenințării cu răspândirea virusului Covid-19 a interacțiunii directe între personalul vamal și operatorii economici.
   Cheltuieli suplimentare constau în urmatoarele operațiuni:
   - întocmirea unor declarații vamale de tranzit până la Biroul Vamal în care se află sediul social înainte de întocmirea declarației vamale de import.
   - plata suplimentară a unor cheltuieli de transport a mărfurilor până la Biroul Vamal de interior unde are loc vămuirea finală în situația în care biroul vamal respectiv nu se află în același loc cu destinația finală a mărfurilor.
   - plata suplimentară a unor cheltuieli de transport în situația în care marfa nu este destinată a ajunge la sediul social ci în alte puncte de lucru ale societăților sau la alți clienți în situația în care mărfurile au facut deja obiectul vânzării.