Proiectul de buget a fost adoptat de către Guvern și va fi trimis în Parlament pentru a fi discutat și votat de legislativ. Politicienii din coaliția de guvernare au transmis, în mai multe rânduri, că au ca obiectiv aprobarea proiectului de buget până la finalul acestui an. Pentru anul următor, Guvernul a pregătit un deficit bugetar de 5,84% (6,24% ESA), în linie cu țintele de reducere a deficitului prevăzute de procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene.
Ministerul Transporturilor va primi în 2022 fonduri semnificativ mai mari comparativ cu anul acesta, cu un plus de 96% în privința creditelor de angajament și cu 20,5% mai mult la credite bugetare, prevede proiectul de buget pentru anul următor, pus acum în dezbatere publică de către Ministerul Finanțelor. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene înregistrează creșteri substanțiale, cele mai mari dintre ministere, însă în bugetul acestui minister sunt cuprinse sume ce pot fi redistribuite în timpul anului în cadrul PNRR. Apărarea, Educația și Cultura primesc și ele alocări de fonduri în creștere. Printre instituțiile cu bani mai puțini sunt Ministerul Finanțelor, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Public.
Contactat de Profit.ro, ministrul Finanțelor a declarat că în ședința de guvern nu au fost modificări, față de proiectul anunțat, în ce privește alocările pentru ministere.
Fondurile alocate pentru investiții se ridică la 88,8 miliarde lei, 6,71% din PIB.
"Am mers pe finanțarea de investiții care se vor și face. Mi-am dorit să nu mai avem de luat bani alocați pentru investiții, drept pentru care 6,71% din PIB, o sumă cu 20 de miliarde de lei mai mare decât în 2021, sunt siguri că se cheltuie. Evident, nu am renunțat la acel obiectiv de 7%. De altfel, vedeți că în strategia pentru anii următori, acest procent va fi cu siguranță depășit. În programul de guvernare nu este prevăzut neapărat anul 2022, dar, așa cum am avut și în rectificarea pentru anul 2021, când ponderea investițiilor a crescut de la 5,5% la 5,9% din PIB, exact aceeași strategie vrem să o aplicăm, pentru ca banii alocați pentru investiții să se și cheltuie, iar investițiile să fie efectiv realizate", a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, la conferința de presă organizată după ședința de guvern în care a fost aprobat proiectul de buget.
Coordonatele macro au fost anunțate anterior de Profit.ro și pot fi văzute extins mai jos.
Planificarea bugetară pe anul 2022 și estimările pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2025 la 2,02 % din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale faă de anul 2022, încadrânduse la sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2024.
(Creditele bugetare reprezintă execuția curentă a bugetului, cheltuieli și plăți în contul angajamentelor existente, în timp ce creditele de angajament, referitoare la execuția multianuală a bugetului, sunt cheltuieli care pot fi angajate pentru anii următori)
Proiectul discutat de Guvern prevede următoarele alocări
Ministerul Afacerilor Interne (variație față de 2021)
Credite de angajament - 24,6 miliarde lei -0,7%
Credite bugetare - 23,7 miliarde lei, +11,8%
Ministerul Finanțelor
Credite de angajament - 5,92 miliarde lei, -17,3%
Credite bugetare - 5,92 miliarde lei, -16,1%
Ministerul Finanțelor Acțiuni Generale
Credite de angajament - 46,1 miliarde lei, +17,7%
Credite bugetare - 44,5 miliarde lei, +17,5%
Ministerul Afacerilor Externe
Credite de angajament - 1,54 miliarde lei, +13,4%
Credite bugetare - 1,24 miliarde lei, +9,9%
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Credite de angajament - 29,2 miliarde lei, -18,8%
Credite bugetare - 24,7 miliarde lei, +3,8%
Ministerul Apărării Naționale
Credite de angajament - 36,1 miliarde lei, +7,12%
Credite bugetare - 25,9 miliarde lei, +13,7%
Ministerul Culturii
Credite de angajament - 1,35 miliarde lei, +35%
Credite bugetare - 1,34 miliarde lei, +45,3%
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Credite de angajament - 34,24 miliarde lei, +96,2%
Credite bugetare - 17 miliarde lei, +20,5%
Ministerul Educației
Credite de angajament - 32,5 miliarde lei, +6,75%
Credite bugetare - 32,5 miliarde lei, +6%
Ministerul Sportului
Credite de angajament - 521,6 milioane lei, +1,9%
Credite bugetare - 521,6 milioane lei, +1,9%
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Credite de angajament - 106,84 miliarde lei, +1.541%
Credite bugetare - 12,8 miliarde lei, +354%
În bugetul pe anul 2022 al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene sunt cuprinse sume ce pot fi redistribuite în timpul anului către ordonatorii principali de credite în vederea asigurării sumelor pentru implementarea proiectelor și a reformelor în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Ministerul Tineretului, Familiei și Egalității de Șanse
Credite de angajament - 185,2 milioane lei
Credite bugetare - 183 milioane lei
Ministerul Energiei
Credite de angajament - 5,34 miliarde lei, +24,8%
Credite bugetare - 3,43 miliarde lei, -11,4%
Ministerul Economiei
Credite de angajament - 558,5 milioane lei, +100,6%
Credite bugetare - 453,5 milioane lei, +62,8%
Ministerul Antreprenoriatului și Turismului
Credite de angajament - 2,62 miliarde lei, -52,3%
Credite bugetare - 2,58 miliarde lei, -44,2%
Ministerul Justiției
Credite de angajament - 6,4 miliarde lei, +9,2%
Credite bugetare - 5 miliarde lei, -9%
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
Credite de angajament - 57,3 miliarde lei, +332,4%
Credite bugetare - 8,56 miliarde lei, -20%
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
Credite de angajament - 56,5 miliarde lei, +6,2%
Credite bugetare - 56,5 miliarde lei, +6,7%
Ministerul Public
Credite de angajament - 1,55 miliarde lei, -18,4%
Credite bugetare - 1,54 miliarde lei, -19%
Ministerul Sănătății
Credite de angajament - 31,1 miliarde lei, +19,7%
Credite bugetare - 24,1 miliarde lei, -0,13%
Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor
Credite de angajament - 5,3 miliarde lei, +117,2%
Credite bugetare - 2,4 miliarde lei, +18%
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Credite de angajament - 3,3 miliarde lei, +131,8%
Credite bugetare - 1,8 miliarde lei, +0,62%
Administrația prezidențială
Credite de angajament - 90 milioane lei, +24%
Credite bugetare - 74,6 milioane lei, +23%
Senat
Credite de angajament - 228,9 milioane lei, +6,7%
Credite bugetare - 218,6 milioane lei, +1,9%
Camera Deputaților
Credite de angajament - 522,3 milioane lei, -5,2%
Credite bugetare - 527,7 milioane lei, +15,3%
Secretariatul General al Guvernului
Credite de angajament - 2,86 miliarde lei, +5,62%
Credite bugetare - 2,83 miliarde lei, +1,1%
Curtea de Conturi
Credite de angajament - 419 milioane lei, +20,1%
Credite bugetare - 428 milioane lei, +23%
SRI
Credite de angajament - 3,26 miliarde lei, +1,44%
Credite bugetare - 3,18 miliarde lei, +8,4%
SIE
Credite de angajament - 519,25 milioane lei, -9,5%
Credite bugetare - 604,25 milioane lei, +44,3%
SPP
Credite de angajament - 277,6 milioane lei, -43,3%
Credite bugetare - 373,8 milioane lei, +27,3%
STS
Credite de angajament - 740,5 milioane lei, -13,9%
Credite bugetare - 938,3 milioane lei, +36,4%
Ministerul Finanțelor precizează că, la estimarea cheltuielilor bugetare pentru anul 2022, s-au avut în vedere majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 ianuarie 2022, majorarea indemnizației sociale minime la 1.000 lei și majorarea alocațiilor de stat pentru copii la 600 lei pentru copii cu vârsta până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copii cu handicap și la 243 lei pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani.
Alte măsuri vizează finanțarea ajutorului de stat de restructurare a Societății "Complexul Energetic Oltenia" - S.A., prin bugetul Ministerului Energiei, aplicarea unor măsuri de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului și ajutoare pentru încălzirea locuinței în sezonul rece, diferențiate în funcție de sursa de energie și veniturile familiei.
Au fost cuprinse, de asemenea, schema de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii non casnici, respectiv întreprinderile mici și mijlocii, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderi familiale, prin bugetul Ministerului Energiei, și acordarea în luna ianuarie, a unui sprijin de care ar urma să beneficieze pensionarii cu venituri reduse, pentru a suporta creșterile de prețuri la utilități.
De asemenea, în buget a fost inclusă și majorarea contribuției statului la capitalul social al companiilor CFR Călători și TAROM pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei COVID-19, cu respectarea procedurilor în domeniul ajutorului de stat.
Pentru anul 2023, soldul bugetar va fi de 4,4% din PIB, iar cheltuielile de personal de 8,2% din PIB.
Plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2022, precizează Ministerul Finanțelor.
Ministerul Finanțelor precizează, totodată, că va continua politica fiscală prudentă astfel încât, în 2024 deficitul bugetar să se situeze sub 3% din PIB. Traiectoria de ajustare asumată prin intermediul Programului de convergență 2021-2024 prevede ca deficitul bugetar (în termeni ESA) să nu depășească 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022 și respectiv 4,4% din PIB în 2023. În termeni structurali, ținta deficitului bugetar este de 7,35% din PIB în 2021.
La construcția bugetară pentru perioada 2022-2024 s-au avut în vedere următoarele măsuri:
- Menținerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor și sporurilor de care beneficiază personalul din administrația publică centrală și locală, inclusiv personalul care ocupă funcții de demnitate publică și funcții asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021. Prin excepție de la această regulă, pentru personalul care ocupă funcțiile prevăzute în anexa nr. II ”Familia ocupațională de funcții bugetare ”Sănătate și asistență socială” ” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2021. De asemenea, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare pentru anul 2022 și cele din luna decembrie 2021.
- Menținerea în anul 2022 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul din anul 2021 (4.160 lei/an);
- Acordarea în anul 2022 a voucherelor de vacanță în cuantum de 1.450 lei pentru personalul plătit din fonduri publice și prorogarea în anul 2023 a prevederilor referitoare la acordarea indemnizației de vacanță;
- Menținerea în anul 2022 a indemnizației de merit la nivelul stabilit pentru anul 2021 (6.240 lei/lună);
- Prorogarea până în anul 2023 a prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011, cu privire la alocarea de la bugetul de stat și bugetele locale a echivalentului a 6% din produsul intern brut și acordarea din fonduri publice a 1% din produsul intern brut pentru cercetare – măsură prevăzută și în Ordonanța Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică;
- Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, fiecărui copil cetățean român și a cupoanelor sociale pentru educație;
- Prorogarea până în ianuarie 2023 a măsurii de acordare a indemnizației de 50% din salariul de bază al funcției de medic, de care ar fi trebuit să beneficieze din ianuarie 2022 personalul didactic medico-farmaceutic din universități care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate;
- Prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune. În contextul imposibilității aplicării Legii nr.196/2016, este necesară menținerea aplicării Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, pentru o perioadă de minim 1 an, pentru a nu afecta familiile și persoanele singure beneficiare ale ajutorului social și pentru a evita crearea unor noi probleme sociale prin creșterea riscului de excluziune socială, ținând seama și de contextul social și economic actual;
- Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a indemnizației pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene;
- Neacordarea de tichete cadou și tichete culturale;
- Neacordarea de premii personalului din sectorul bugetar;
- Compensarea timpului lucrat peste programul normal de lucru exclusiv cu timp liber corespunzător;
- Menținerea bazei de calcul pentru unele drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare la nivelul anului 2021;
- Neactualizarea normei de hrană și echipament de care beneficiază personalul din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională;
- Plata eșalonată a hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar;
- Neacordarea indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă pentru anumite categorii de personal bugetar (cadre militare, polițiști, polițiști de penitenciare, magistrați, personal auxiliar din justiție, funcționari publici parlamentari);
- Amânarea intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 195/2020 care aprobă pentru personalul feroviar, atât din cadrul instituțiilor publice cât și din cadrul operatorilor economici cu capital majoritar de stat, drepturi de natură salarială și de asistență socială cu impact asupra bugetului de stat generat, în principal, de creșterea compensației serviciului public de transport feroviar de călători și a cheltuielilor cu administrarea infrastructurii feroviare;
- Menținerea în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2021 a unor indemnizații/ajutoare cu caracter reparatoriu stabilite prin legi speciale (revoluționari, persecutați, etc), precum și a indemnizațiilor academicienilor, urmașilor acestora;
- În anul 2022, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2021;
De asemenea la estimarea cheltuielilor bugetare pentru anul 2022 sau mai avut în vedere următoarele măsuri:
- Majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 ianuarie 2022;
- Majorarea indemnizației sociale minime la 1.000 lei;
- Majorarea alocațiilor de stat pentru copii la 600 lei pentru copii cu vârsta până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copii cu handicap și la 243 lei pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani;
- Finanțarea ajutorului de stat de restructurare a Societății "Complexul Energetic Oltenia" - S.A., prin bugetul Ministerului Energiei;
- Aplicarea unor măsuri de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului și ajutoare pentru încălzirea locuinței în sezonul rece, diferențiate în funcție de sursa de energie și veniturile familiei;
- Schema de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii non casnici, respectiv întreprinderile mici și mijlocii, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderi familiale, prin bugetul Ministerului Energiei;
- Majorarea contribuției statului la capitalul social al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători “C.F.R. Călători”-S.A. și al Societății Comerciale "Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei COVID-19, cu respectarea procedurilor în domeniul ajutorului de stat;
- Acordarea în luna ianuarie, a unui sprijin de care ar urma să beneficieze pensionarii cu venituri reduse, pentru a suporta creșterile de prețuri la utilități.
