Creșterea redevențelor este printre măsurile pe care Guvernul le pregătește în plan fiscal, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Acesta a dat ca exemplu doar nivelul foarte redus al redevenței pentru apa geotermală, dar a menționat că reforma propusă în ce privește sistemul redevențelor "ar aduce beneficii" și din alte resurse naturale, inclusiv petrol și gaze. De asemenea, Ministerul Finanțelor are în lucru și modificări la sistemul prețurilor de transfer, astfel încât să limiteze practicile companiilor de a muta în afara țării din rezultatele afacerilor din România, a spus Boloș într-un interviu acordat postului Realitatea Plus.
Întrebat de ce nu există o decizie politică pentru mărirea redevențelor, Boloș a afirmat că reforma redevențelor este cap de listă în pachetul cu măsuri fiscale.
"Dar credeți că prima reformă propusă în planul fiscal nu este chiar această reformă a redevențelor? Este exact acest lucru, de mai bună valorificare. Sunt exemple, ultimul dacă vreți, care este un fel de bătaie de joc la adresa statului, este apa geotermală, 0,01 bani pe litru de apă geotermală exploatată din pământ. Este rușinos nivelul acesta al redevențelor. De asta am și propus ca prima reformă să fie a acestui sistem de redevențe, care practic ar aduce statului beneficii nu numai din resursele naturale, dar și din petrol, din gazele naturale", a spus Boloș.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Ministrul nu a dat alte detalii referitor la eventualele schimbări în ce privește redevențele.
Prețurile de transfer, un subiect pe masa Finanțelor
Separat de pachetul cu măsuri fiscale aflat în lucru ca parte a negocierilor cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului, Ministerul Finanțelor pregătește și un pachet de modificări la regimul prețurilor de transfer, scopul fiind de a limita sumele pe care marile companii private le-ar muta din România către alte jurisdicții fiscale, unde ar avea impozite mai favorabile.
Cota de impozit pe profit din România este de 16%, un nivel redus raportat la statele dezvoltate.
De asemenea, trebuie menționat că în ultimii ani practicile multinaționalelor de a externaliza profituri către jurisdicții fiscale cu taxe foarte mici, au fost vizate și la nivelul OCDE sau al UE. Nu este clar dacă demersul Ministerului Finanțelor este independent sau reprezintă de fapt o transpunere în legislația națională.
"În pregătire pentru ceea ce înseamnă prețurile de transfer și combaterea acestui fenomen, care din calculele noastre este de ordinul zecilor de miliarde de lei, nu vreau să spun suma pentru a nu stârni din nou o furie... Modalitățile prin care se pune în practică partea aceasta de prețuri de transfer, transferul acesta de fonduri către societățile mamă, este unul în cadrul căruia firme cu cifre de afaceri de ordinul ... Îmi vine acum în minte ultima la care m-am uitat, 22 de miliarde de lei și pierdere fiscală de 230 de milioane de lei. Vă dați seama cât de dureros este când te uiți neputincios la aceste cifre. Problema acestor prețuri de transfer a fost dezbătută deseori. Este un fenomen care este de actualitate. Nu este o noutate pentru ceea ce înseamnă transferul de fonduri. Avem de luptat așa cum ne luptăm cu evaziunea fiscală, cum ne luptăm cu valorificarea acestor creanțe, așa cum ne luptăm cu lucruri care țin de normalitate și care converg către ceea ce înseamnă o mai bună colectare a banilor la buget", a spus Boloș, întrebat despre ce face România pentru a limita externalizarea de fonduri de către multinaționale.
Ministrul nu a explicat ce înseamnă zecile de miliarde de lei, dacă sunt pierderile din impozit neîncasat sau, de fapt, sumele externalizate, la care statul nu a mai încasat impozit, caz în care pierderea pentru stat este mai redusă și nu de ordinul zecilor de miliarde de lei.
Trebuie precizat că mulți ani ANAF nu a avut acces la o serie de baze de date foarte importante, utilizate la nivel internațional, în care se găsesc referințe pentru prețurile de transfer. Costul acestr baze de date este unul ridicat de sute de mii sau milioane de dolari și timp de mai mulți ani ANAF nu a avut bani prevăzuți în buget pentru achiziționarea bazelor de date respective. Acum are acces.
