Proiectul recent pentru modificarea Codului de Procedură Fiscală, care include o serie de măsuri, printre care unele restricții la vânzarea proprietăților imobiliare de către cei cu datorii către stat, reducerea plafoanelor la operațiuni cu numerar pentru cei cu poprire pe cont, a fost discutate cu mediul de afaceri înainte de a fi pus în dezbatere publică, este discutat și acum, ca parte a procesului de transparență decizională, urmând ca ulterior, concluziile să fie discutate și în Coaliție și în Guvern, înainte de aprobare, a declarat, într-o postare pe rețelele sociale, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Boloș a fost criticat de către politicieni pentru măsurile pregătite, despre care Profit.ro a scris săptămâna trecută.
"Atunci când ești ministrul Finanțelor și ai în față 175 miliarde lei creanțe neîncasate la buget, un GAP TVA de 32 miliarde lei, un GAP de impozit pe venit de 19 miliarde lei, un GAP la contribuțiile sociale de 53 miliarde lei, îți pui în permanență întrebarea: ce este corect de făcut pentru ca mediul de afaceri și popoluația să nu aibă parte de noi și noi sarcini fiscale? Pentru că introducerea de noi taxe NU este o soluție. În același timp, te uiți în jur cum unii aleg să răstălmăcească în mod toxic intențiile și prevederile unor propuneri pentru a-și urmări propriile interese politice și pentru a induce în eroare opinia publică. În loc să contribuie constructiv la dezbaterea publică și să propună soluții viabile, preferă să recurgă la denigrarea mea personală și dezinformare. Îmi reproșează partidele politice că nu am prezentat la nivel politic aceste măsuri, adresate celor din mediul de afaceri obișnuiți cu neplata impozitelor și taxelor. Îi rog frumos să aibă decența necesară și să aibă răbdare pentru a finaliza procesul de consultare cu reprezentanții mediului de afaceri pe care deja l-am început, pentru că lor li se adresează în primul rând. Apoi, concluziile acestor consultări vor fi prezentate celor în drept pentru a lua deciziile. Ce doriți până la urmă? Consultare cu partidele sau cu mediul de afaceri? Momentele acestea trebuie depășite. Nu putem sta într-un blocaj permanent. România are nevoie de un sistem fiscal modern, politici publice raționale, de o restructurare de cheltuieli publice, de luptă continuă cu evaziunea fiscală, dar și de o utilizare eficientă a banilor publici destinați românilor. Procesul de consolidare fiscală și eforturile pe care le face acum Guvernul României nu trebuie batjocorite de interesele meschine ale unor oameni care se doresc a fi oameni de STAT. România are nevoie de soluții corecte și viabile pentru a asigura o dezvoltare pe termen lung, dar și de oameni de STAT înțelepți pentru a-i folosit eficient resursele", a postat pe Facebook Boloș.
Ministrul a dat și câteva exemple dintre măsurile incluse în proiectul de modificare a Codului de Procedură Fiscală
"Vă dau câteva exemple concrete în beneficiul clar al mediului de afaceri corect și cinstit:
1. Am publicat în dezbatere un proiect de act normativ pentru modificarea codului de procedură fiscală. Proiect pe care l-am discutat cu mediul de afaceri înainte să îl urcăm pe site-ul instituției și de la care încă primim feedback. Le mulțumesc pe această cale.
Una dintre prevederi spune că tranzacțiile pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport sunt condiționate de achitarea obligațiilor vânzătorului față de ANAF (TVA, impozit pe venit, contribuții sociale). O astfel de prevedere există deja de mult timp, pentru achitarea obligațiilor la bugetele locale. Refuz să cred că dacă ești candidat la prezidențiale uiți instant legea cu care trebuie să lucrezi în fiecare zi.
Atenție! Vânzătorul nu este obligat să își achite datoriile ÎNAINTE (așa cum se întâmplă pentru obligațiile la bugetul local), ci o poate face din banii obținuți pentru bunul care face obiectul vânzării. Este o măsură de responsabilitate fiscală și de respectare a legii, care protejează interesele publice ale tuturor celor care își plătesc corect taxele.
Într-o democrație funcțională, protejarea drepturilor individuale trebuie să fie echilibrată cu respectarea legii și a responsabilităților față de comunitate. Invocarea dreptului la proprietate ca argument împotriva acestei măsuri reflectă o înțelegere limitată a principiilor de drept.
2. Au tot răspândit ideea că „CNP-ul fiscal” pe care îl avem in vedere înseamnă că vrem să știm tot ce-și cumpără românii.
Scrie clar în proiectul de act normativ că este o măsură OPȚIONALĂ. Nu va obliga statul niciodată pe cineva să își treacă CNP-ul sau orice altă formă de identificare pe facturi/ bonuri. Nu ne interesează ce își cumpără oamenii, mereu ne-a interesat doar să restrângem pe cât posibil canalele prin care se face evaziune fiscală.
CNP-ul fiscal ne va ajuta să introducem un sistem prin care românii care cer bonul fiscal la anumite servicii și magazine, precum coafor, service auto sau magazine de cartier (acolo unde este evaziune mare), să poată primi reduceri de taxe și chiar și sume de bani înapoi.
Acestă măsură este în beneficiul oamenilor de afaceri. Pentru ca cei certați cu legea și cei care fac evaziune fiscală să fie determinați de cumpărători să emită bonuri fiscale. Acești competitori neloiali sunt primii dușmani ai mediului de afaceri corect și cinstit.
3. Spun că e-Factura și măsurile ce țin de digitalizarea sistemului fiscal au fost introduse peste noapte. Știm cu toții că am introdus o perioadă de șase luni de acomodare, când nu s-au aplicat sancțiuni pentru cei care nu au folosit sistemul.
4. Am propus reducerea plafoanelor în numerar DOAR pentru cei care NU își achită impozitele și taxele și AU POPRIRI pe cont. Deci rău platinicii care fentează statul. Ce este rău în asta? Să rămânem în continuare cu 175 miliarde lei creanțe neîncasate? Să ne uităm neputincioși la evazioniști? Să nu uităm că doar de aici vin banii de salarii pentru profesori, salariile pentru medici, banii pentru pensii, banii pentru autostrăzi și multe ale proiecte adresate românilor."
