Bolojan a explicat că guvernanții au fost puși în situația de a lua măsuri pentru a evita complicațiile bugetare și neîncasarea de sume importante la bugetul de stat, permise de tot felul de excepții.
”Am permis să existe tot felul de posibilități prin care să intri în insolvență, în cascadă, să acumulezi datorii. Sigur, cu tolerarea acestor operațiuni de către funcționari din sectorul public - că nu puteai să aduni datorii fără să nu te vadă cineva - și aceste lucruri au trebuit corectate, dar ele nu sunt măsuri împotriva celor care lucrează normal, ci sunt măsuri pentru a limita evaziunea și a neîncasa impozitele. Nu trebuie să luăm impozite mai mari de la cei care lucrează, ci trebuie să luăm impozite decente de la cei care câștigă în România generală”, a afirmat Bolojan la Digi24.
Proiectul cu măsuri fiscale pe care Guvernul și-a angajat răspunderea, încă din luna august, prevedea la momentul respectiv că angajații care ocupă funcții de conducere sau funcții generale de execuție, respectiv de executare silită din cadrul ANAF, din cadrul Autorității Vamale Române sau din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), vor putea fi supuși testului poligraf, în situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate.
Parlamentul a adoptat în noiembrie din nou legea cu măsuri fiscale, cu modificări minore față de varianta inițială, după ce proiectul inițial pe care Guvernul își angajase răspunderea a fost retrimis de către CCR legislativului pentru a elimina o prevedere neconstituțională, care introducea testarea poligraf pentru angajați ai ANAF și ai Vămii.
Prin lege, Guvernul a stabilit că insolvența va fi redusă ca durată prin măsuri concrete, cu efect imediat, precum dreptul administratorului judiciar de a verifica periodic situația financiară a debitorului, pentru a propune, de îndată, dacă este cazul, intrarea în faliment, în perioada de observație sau pe durata executării planului.
Astfel, durata procedurii insolvenței este redusă acum, prin măsuri concrete, cu efect imediat, precum dreptul administratorului judiciar de a verifica periodic situația financiară a debitorului, pentru a propune, de îndată, dacă este cazul, intrarea în faliment, în perioada de observație sau pe durata executării planului.
În paralel sunt introduse cerințe mai stricte de elaborare a raportului de evaluare a stării debitorului și a cauzelor ce au condus la insolvență, pentru a facilita creditorilor, inclusiv creditorului fiscal, fundamentarea și declanșarea acțiunii în răspundere a administratorilor.
Acțiunea în răspundere nu va mai viza doar administratorii formali, ci și pe administratorii de facto (care impun decizia financiară și operațională a societății).
Notificarea creditorului fiscal în legătură cu intenția de deschidere a procedurii se va face de către debitor cu 15 zile înainte de depunerea cererii de deschidere a procedurii.
