Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) propune introducerea taxei clawback diferențiate în funcție de preț și avertizează că dacă nu se iau măsuri în această privință, taxa clawback va ajunge anul viitor la 37 la sută, iar peste 2.300 de medicamente vor dispărea de pe piață în condițiile în care producătorii nu își vor mai permite să plătească toate costurile de producție.
"Ne îndreptăm spre o criză din ce în ce mai profundă pe piața de medicamente. Bugetul pentru medicamente este înghețat din 2012. Înseamnă că orice aprobare suplimentară de medicament inovativ este plătit de întreaga industrie. Noi considerăm că producătorii de medicamente generice și producătorii locali de medicamente generice sunt loviți mult mai tare decât ceilalți producători când este vorba de clawback. Prin structura actuală a clawback-ului, prin faptul că nu s-a modificat bugetul de șase ani de zile, acea depășire este împărțită la toată lumea, inclusiv la producătorii de medicamente generice. Acest mod de lucru nu este sustenabil, nu este benefic pentru pacientul român”, a declarat marți președintele APMGR, Adrian Grecu.
El este de părere că anul viitor, dacă nu se iau măsuri cu privire la taxa clawback, aceasta va ajunge la 37 la sută, scrie News.ro.
"În trimestrul I, clawback-ul a ajuns la 24 la sută. Dacă faceți un calcul și vă uitați cum este în comparație cu trimestrul I din 2017, acesta a crescut cu 54 la sută procentual. Noi credem că dacă nu se modifică nimic, clawback-ul va ajunge la 30 la sută. În trimestrul I din 2019, va ajunge la 37 la sută dacă nu se pune niciun ban pentru medicamente. (...) În cele mai multe țări europene, medicamentele generice nu plătesc clawback, sunt protejate”, a spus Adrian Grecu.
Președintele APMGR susține că în anii următori, peste 2.300 de medicamente generice utilizate de peste 8,5 milioane de pacienți vor dispărea din cauza faptului că producătorii nu își vor mai permite să plătească costurile de producție.
Astfel, Asociația propune ca taxa clawback să fie calculată diferențiat pentru medicamente, în funcție de preț. Într-o categorie să fie incluse medicamentele scumpe, cele pentru care nu există aprobat un preț de referință, iar într-o alta, medicamentele mai ieftine, pentru care există aprobat un preț de referință generic sau biosimilar, iar acesta este mai mic sau cel mult egal cu prețul de referință generic sau biosimilar.
"Taxa clawback ar trebui să se aplice diferențiat la aceste două categorii, adică să fie mai mică pentru cea de-a două categorie și mai mare pentru prima, respectând proportionalitatea de preț. Reamintim că prețul de referință al medicamentelor generic reprezintă 65% din prețul medicamentului inovativ al cărui generic este”, explică Asociația.
O altă măsură propusă de producătorii de medicamente generice se referă la aprobarea introducerii de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanțare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat.
"Măsura ar îngheța cuantumul taxei clawback prin controlul eficient al consumului, protejând medicamentele ieftine și ar fi și eficientă pentru bugetul de stat întrucât ar acorda discount-uri mai mari prin acest tip de contracte”, mai spune APMGR.
