Introducerea impozitului pe venitul global (impozitul pe gospodărie) riscă să lase statul fără o parte mare din venituri anul următor, situație în care autoritățile ar putea recurge la măsuri în contrapondere pentru stabilizarea finanțelor, cum ar fi revenirea la impozitul progresiv, creșterea de taxe sau introducerea unora noi, precum și controale fiscale foarte agresive, avertizează Angela Roșca, membru in Consiliul director al Romanian Business Leaders (RBL) și managing partner al firmei de consultanță Taxhouse.
O eventuală trecere la cote progresive de impozitare a fost negată constant de oficialii guvernamentali și de reprezentanții PSD, partidul de guvernare, însă impactul financiar al introducerii impozitului pe venitul global ar putea fi clar după ce Ministerul Finanțelor finalizează un studiu aflat în prezent în lucru. La momentul respectiv s-ar putea ști și în ce măsură presiunea exercitată asupra finanțelor țării de această schimbare majoră în privința impozitului pe venit ar putea determina creșteri de taxe.
"Am putea spune după ce vedem studiul de impact. Anticiparea mea personală este că anul 2018 va fi greu, mult mai greu decât poate putem să ne gândim acum, mai ales că, după ultimele date privind creșterea economică, toată lumea este în euforie. Anul 2018 va fi greu și cred că va fi anul în care, dacă se implementează o astfel de relaxare fiscală, la un moment dat în 2018, poate să fie la jumătatea anului, apare o contrapondere undeva", a afirmat Angela Roșca într-o conferință de presă organizată de Coaliția pentru Dezvoltarea României, din cadrul căreia face parte și RBL.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Coaliția pentru Dezvoltarea României a cerut, miercuri, amânarea introducerii impozitului pe venitul global, care ar fi trebuit, conform declarațiilor oficialilor guvernamentali și ai reprezentanților PSD, partid aflat la guvernare, să fie implementat de la începutul lui 2018.
Profit.ro a prezentat în premieră ]n luna aprilie, ulterior informația fiind cofirmată de Ministerul Finanțelor, documentul de lucru al proiectului pentru introducerea impozitului pe gospodărie. Pentru anul viitor, Ministerul Finanțelor are în vedere modificarea sistemului actual de impozitare a veniturilor obținute de persoane fizice, prin renunțarea la cota actuală de impozitare de 16% și introducerea unui impozit diferențiat de 0% sau 10% în funcție de venitul anual global pentru fiecare gospodărie din România. Venitul global impozabil va ține cont de un plafon neimpozabil și de lărgirea sistemului actual de deduceri. De asemenea, familiile cu copii care înregistrează venituri sub un anumit prag vor beneficia de un sprijin financiar anual, pentru fiecare copil aflat în întreținere.
Introducerea acestui tip de impozit ar putea conduce la scăderea semnificativă a încasărilor statului din impozitul pe venit, în contextul în care introducerea unui plafon neimpozabil semnificativ ar scuti practic de impozitul pe venit un număr mare de salariați.
"Am vazut niște date, dare nu sunt foarte noi. Probabil în studiul de impact, Ministerul Finanțelor va ține cont de cele mai noi date. Din circa 5 milioane de angajați, din 2014, conform distribuției pe tranșe de venit, cam 90% din populație avea până în 5.000 de lei brut. Peste 5.000 de lei brut pe cartea de muncă aveau doar 8%. Cifrele trebuie analizate ținând cont și de veniturile din PFA-uri și de veniturile din chirii, dividende și așa mai departe. Trebuie văzut ce se taxează și ce este scutit. Pe de altă parte, ne putem gândi că dacă atât de mulți oameni nu vor mai plăti nimic, înseamnă că la ceilalți este posibil să crească, pentru a acoperi diferența, de unde și gândul nostru spre progresiv", a spus Roșca.
În alte țări unde există un impozit global, acesta este legat de un sistem progresiv, a spus consultantul fiscal. Astfel, pericolul major este trecerea la un sistem progresiv de impozitare și de creștere a poverii fiscale asupra mediului de afaceri.
În 2016, impozitul pe venit încasat de stat fost de 27 de miliarde de lei, circa 4% din PIB. Există riscul ca o parte mare din această sumă să nu mai ajungă la bugetul statului după introducerea impozitului pe gospodărie.
"Firește că sunt și alte surse care pot acoperi(dacă scade colectarea la impozit pe venit, n.r.), alte taxe sau majorări, așa cum s-a mai întâmplat (...) Ne întrebăm: dacă acest impact bugetar va fi semnificativ, din ce va fi acoperit. Firește că avem o întrebare legitimă, nu cumva va fi acoperit dintr-un impozit progresiv, din mărirea sau introducerea unor taxe noi ori controale fiscale foarte agresive care să mărească chiar și artificial nivelul încasărilor, urmând ca după ani de procese cu statul unele firme să-și recupereze banii? Astea sunt problemele de sustenabilitate care ne preocupă", a avertizat reprezentantul RBL.
Impactul unei reduceri a veniturilor din schimbarea sistemului de impozitare a veniturilor este agravat de alte măsuri luate de autorități, cum ar fi creșterea veniturilor în sectorul bugetar fără restructurare și fără legătură cu productivitatea din sectorul bugetar. La acestea se vor adăuga și costurile mult mai mari ale administrării unui astfel de impozit, comparativ cu situația actuală, în care cea mai mare parte a costurilor se află la companiile care rețin și virează impozitul.
Până în prezent, Ministerul Finanțelor și alți oficiali au negat că introducerea sistemului de impozit pe gospodărie va aduce și impozitarea progresivă, cu rate mai ridicate la veniturile mai mari.
"În contextul acestui proiect și al discuțiilor pe acest proiect nu s-a pus problema introducerii unui sistem de impozitare progresiv. În mod clar, Ministerul de Finanțe a afirmat constant că susține cota unic, cea redusă de 10%. Cu o primă tranșă de venit scutită, nu mai este cotă unică. În acest context începe ușor-ușor să tindă spre progresiv, fără să fie numit așa ca atare”, a declarat Ruxadra Jianu, reprezentant al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Potrivit acesteia, introducerea impozitului pe gospodărie va crea probleme mari la Fisc, unde resursele sunt în prezent oricum insuficiente pentru a controla marea evaziune.
"Vorbim de 27 de miliarde de lei, venituri care erau sigure. Eventual ANAF făcea mici controale la angajatori și apăreau mici corecții. Acum acești bani vor trebui plătiți de circa 7 milioane de gospodării, lucru care va face verificarea corectitudinii plății și calculelor mult mai complicată. În momentul de față, ANAF se luptă cu evaziunea fiscală și are probleme de personal, de echipe de control pe zona de mare evaziune. În momentul în care se va disipa în jos pentru a aduna venituri mici de la foarte mulți oameni și pentru a verifica acest lucru, practic forța de control și resursele umane și materiale ale ANAF se vor duce în niște zone în care nu era nevoie până acum să existe astfel de investiții”, a spus Jianu.
Marile organizații ale mediului de afaceri au afirmat, miercuri că susțin o amânare a introducerii impozitului pe gospodărie, în contextul în care Ministerul Finanțelor abia ce a demarat un studiu de impact, care ar trebui să arate efectele implementării noului sistem de impozitare. Oportunitatea unei amânări a fost adusă în discuție de liderul PSD, Liviu Dragnea, la începutul săptămânii trecute, însă acesta a afirmat că va fi menținut obiectivul aplicării neimpozitării veniturilor sub 2.000 de lei începând din anul 2018.
Coaliția pentru Dezvoltarea României, organizatorul conferinței, reunește în total 45 de organizații și membri asociați, scopul fiind acela de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România. La conferința organizată de CDR au participat sau au fost prezenți reprezentanți ai Asociației Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Romanian Business Leaders (RBL), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Camera de Comerț și Industrie Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Straini (FIC) și Camera Consultanților Fiscali (CCF).
