Curtea Consituțională a respins în iunie proiectul aprobat de Parlament, în aprilie, cu scutiri de taxe și reduceri de TVA la cazinouri, hoteluri, restaurante, cluburi sau magazine, amplasate pe insule și suprafețe rezultate din modificări naturale ale teritoriului ori amenajări hidrotehnice. Proiectul aparținea senatorului PSD Șerban Nicolae, care venise cu actul pentru a doua oară în Parlament. Acum, la începutul noii sesiuni legislative, senatorul social-democrat a înregistrat proiectul pentru a treia oară la Parlament.
Curtea Consituțională a declarat neconstituțional proiectul, după sesizarea opoziției și a președintelui Klaus Iohannis, care a atenționat că documentul a fost adoptat cu depășirea termenelor legislative, nu a fost supus avizării Consiliului Economic și Social, iar unele facilități pot reprezenta ajutor de stat.
Proiectul a fost adoptat prin vot final de Parlament după ce fusese avizat negativ de două comisii senatoriale pe motiv că are legătură cu insula Belina, subiect al unui dosar în care sunt anchetați de DNA doi foști miniștri.
PNL a anunțat atunci că va sesiza proiectul la Curtea Constituțională, cu argumentul că este vorba de un proiect ”cu dedicație pentru Liviu Dragnea”.
Inițiativa legislativă depusă acum de senatorul Șerban Nicolae reia prevederile din proiectul anterior, cu aceleași argumente.
Senatorul propune modificarea sistemul de facilități fiscale, motivând că astfel va fi creat un cadru legal stimulativ pentru dezvoltarea unor activități economice pe anumite terenuri, cu specific aparte.
La votul din Senat asupra proiectului, fostul președinte Traian Băsescu, care deține președinția comisiei pentru dezvoltare economică din Senat, i-a convins pe colegii săi din comisie să avizeze negativ proiectul de lege, afirmând că ar avea legătură cu insula Belina.
"Este clar că aici a fost trafic de influență, pentru că a venit coroborat și cu un proiect de lege depus de Șerban Nicolae în Parlament, pe care l-am respins eu la comisie, prin care pe aceste insulițe din Dunăre și grinduri care se formează facem cazinouri, jocuri de noroc, activități economice, scutite de taxe. Deci, este clar că a fost un trafic de influență, nu are nimic în comun cu abuzul în serviciu, iar materia nu este de discutat de procurori în această fază, ci în contencios administrativ", afirma Băsescu legat de cazul Belina.
Nicolae Șerban a arătat, în schimb, la dezbateri în comisii, că tot ce își dorește este ca pe insule dunărene, precum Șimian, să poată acosta nave de croaziere cu turiști străini, care să aducă venituri din terenuri ”care nu produc nimic sau sunt chiar o infecție”.
”Pentru a convinge însă investitorii privați să bage bani în astfel de facilități de cazare sau alimentație publică, e nevoie de facilități și stimulente financiare”, a arătat senatorul social-democrat.
Senatorul PSD a invocat, în context, chiar domeniul La Cetate al poetului Mircea Dinescu, unde turiștii care fac croaziere pe Dunăre se opresc.
În forma finală a legii, deputații au adoptat o serie de amendamente PSD.
Astfel, la propunerea deputaților PSD Eugen Nicolicea și Cătălin Rădulescu, proiectul prevedea în mod explicit că terenurile proprietate publică sau privată a statului care fac obiectul legii sunt: insule, grinduri și alte suprafețe de uscat, cu potențial de exploatare economică, rezultate prin acțiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică.
Proiectul nu făcea inițial mențiunea că este vorba excluisv de terenuri proprietate publică sau privată a statului, iar, în comisia de buget, deputatul USR Claudiu Năsui a remarcat că astfel pot fi eliminate facilitățile fiscale pentru eventuale terenuri deținute de persoane private. După ce reprezentantul Ministerului Finanțelor a susținut că astfel de terenuri sunt doar concesionate persoanelor private, deputații PSD au menținut prevederea că proiectul vizează doar de terenuri proprietate publică sau privată a statului.
În cele din urmă, însă, după consultarea repetată a comisiei juiidice, în proiect a fost păstrată mențiunea terenurile proprietate publică sau privată, fiind astfel eliminată condiția de a fi ale statului.
Toate aceste suprafețe urmau a fi scutite de taxa pe teren.
Regimul fiscal derogatoriu prevăzut urma să se aplice corespunzător și terenurilor concesionate de către unitățile administrativ- teritoriale, dacă sunt utilizate exclusiv pentru activitățile economice prevăzute.
Proiectul prevedea inițial, ca și acum în forma depusă din nou, ca toate activitățile economice de pe aceste terenuri să fie scutite de aplicarea regimului TVA.
În cele din urmă, deputații au stabilit însă că se va aplica doar o cotă redusă de TVA de 5% asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri și servicii:
1. servciile de alimentare cu apă și de canalizare;
2. transportul de persoane și al bagajelor acestora;
3. prestarea de servicii furnizate pentru curățarea străzilor, colectarea și tratarea deșeurilor menajere, altele decât cele prestate de instituțiile publice;
4. livrarea de gaze naturale, electricitate sau de energie pentru încălzirea urbană.
Cea din urmă scutire nu urma să fie aplicată însă decât după avizul Comisiei Europene.
Pentru construcțiile și activitățile economice realizate pe aceste terenuri, taxele și impozitele locale calculate și datorate potrivit dispozițiilor Codului Fiscal pot fi reduse cu 50%, prin hotărâre a consiliului local, prevede și actualul proiectul.
Potrivit proiectului, prezentat pe larg de Profit.ro, facilitățile privesc zona bazinelor hidrologice s-au format suprafețe de uscat fie prin efectul acțiunii naturale a apei și solului (depuneri de aluviuni, alunecări de teren, viituri), fie prin efectul unor lucrări de amenajări hidrotehnice (îndiguiri, baraje, lacuri de acumulare, desecări, devieri și sistematizări de cursuri de apă).
Principala țintă a proiectului, arăta inițiatorul, o reprezintă activitățile de producție de energie regenerabilă, dar mai ales cele legate de turism, agrement, alimentație publică, comerț, jocuri de noroc, precum și serviciile conexe acestora. Inițiativa legislativă propune ca terenurile din categoria menționată, pe care se vor desfășura activitățile economice respective, să fie scutite de impozitul și taxa pe teren.
Dosarul DNA privind insula și lacul Belina a dus la demisia a doi miniștri: Sevil Shhaideh, vicepremier și ministru al Dezvoltării, acuzată de procurorii DNA de abuz în serviciu, și, în același dosar, Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene, acuzată de complicitate, în calitate de fost ministru al Mediului în Guvernul Ponta.
Dosarul vizează trecerea, considerată ilegală, în 2013, a unei părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare), situate în albia minoră a Dunării, din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.
Fostul premier Victor Ponta a afirmat că, în perioada în care era prim-ministru, liderul PSD Liviu Dragnea i-ar fi solicitat să treacă Lacul Belina în proprietatea Consiliului Județean Teleorman, precizând că nu ar fi știut că lacul a ajuns în proprietatea firmei Tel Drum și că acest lucru l-a aflat din presă.
