Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan consideră că firmele care furnizează energie electrică ar trebui să angajeze oameni care să lucreze la emiterea la timp a facturilor către consumatori. El afirmă că statul trebuie să ”pună presiune” asupra companiilor de pe piața energiei, în așa fel încât acestea să nu își ”bată joc” de consumatori.
România a reluat începând de vineri, așa cum anticipa Profit.ro, importurile de gaze din Ungaria, acestea depășindu-le în volume pe cele din Ucraina, pentru a putea acoperi majorarea consumului determinată de răcirea bruscă a vremii.
Presiunea din sistemul național de transport (SNT) gaze a crescut duminică la un nivel maxim istoric, cantitatea de gaze din conductele SNT situându-se timp de patru ore la un nivel de prealertă, de peste 53 milioane metri cubi, ca urmare a vremii extrem de calde. Aceasta a condus la un nivel al consumului extrem de redus în condiții de supraofertă de gaze. Precedentul record al linepack-ului a fost înregistrat în ianuarie 2018, când cantitatea de gaze din sistem a depăși 51 milioane metri cubi.
Iarna trecută, consumul foarte mare de gaze, determinat de temperaturile scăzute, precum și reducerea amplă a livrărilor Gazprom au făcut ca indicatorul de siguranță al sistemului național de transport al gazelor să scadă mai multe zile sub limita de funcționare la parametri normali. Iarna aceasta, un singur producător de energie mai poate interveni pentru a compensa un eventual deficit de alimentare.
Nevoia de servicii medicale a populației este foarte mare, iar serviciile private de ambulanță nu fac decât să degreveze sistemul public de presiunea uriașă care este pusă pe serviciul public și pe spitale, a afirmat, la Profit Health Forum, managerul general al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SABIF), Alis Grasu.
Consumul casnic foarte mare, pe fondul temperaturilor extrem de scăzute, precum și decizia Gazprom, conform informațiilor Profit.ro, de a satisface doar 25% din cererea clienților din România au dus sistemul de transport al gazelor aproape de starea de risc. În aceste condiții, autoritățile au decis să oprească funcționarea unui mare consumator de gaze, respectiv centrala Brazi a OMV Petrom.
Starea de dezechilibru în care se află sistemul național de transport al gazelor se accentuează din cauza consumului casnic ridicat, dar și a deciziei Gazprom de a satisface, conform informațiilor Profit.ro, doar 25% din cantitatea de gaze solicitată de România. Drept urmare, potrivit unor surse, miercuri, autoritățile au decis să oprească alimentarea cel puțin a unui mare consumator, și anume centrala electrică pe gaze a OMV Petrom de la Brazi.
Cantitatea de gaze din conductele Transgaz era, marți dimineață, de doar 36.4 milioane de metri cubi, ceea ce înseamnă că sistemul național de transport de gaze (SNT) se află în stare de dezechilibru, după ce în urmă cu numai o lună Transgaz le-a cerut celor doi producători autohtoni să-și reducă producția, pe motiv că presiunea în sistem este prea mare, existând riscul unor explozii. Nu este exclusă apariția unei probleme de aproviziunare sau măcar a unei presiuni scăzute în rețeaua care alimentează Capitala.
Populismul ieftin al politicienilor și prioritizarea intereselor companiilor de stat în defavoarea celor private produc victime colaterale. Ultimul exemplu: companiile producătoare de gaze au primit “ordin”, potrivit unor surse din piață, să stopeze producția, pentru a nu exploda gazoductele din cauza presiunii ridicate, cauzate însă nu de nivelul producției, ci de volumul ridicat de gaze înmagazinate, solicitat de autorități și de companiile de stat.
În anul 2004, Consiliul Județean Suceava, împreună cu 60 de primării de comune din județ, au contractat de la Deutsche Bank un credit în sumă totală de 86,3 milioane euro, transferat ulterior, în 2011, la Erste Bank. Din această sumă, 27,2 milioane euro au fost destinați construirii a circa 233 de kilometri de conducte de transport de gaze naturale de înaltă presiune pe ariile localităților respective.
Economiștii celei mai mari bănci din România se așteaptă la o revenire a inflației în 2017, împinsă de politicile fiscale și bugetare ale noului Guvern PSD. ''Continuăm să credem într-o revenire a inflației în acest an. O politică expansionistă în domeniul salariilor bugetarilor, cuplată cu tăieri de taxe/reducerea pragurilor de venit la pensii, propuse de noua administrație social-democrată, ar putea încinge inflația'', atenționează aceștia.