Rezultatele 1 - 25 din 26 pentru "iordachescu"

Interviu acordat redacției Legal Marketing de către Eugen Iordachescu, Fondator Iordachescu & Asociații

Omul de afaceri Cătălin Iordăchescu, proprietarul rețelei de amanet Tezaur și unul dintre cei mai mari proprietari de spații comerciale stradale din țară, s-a asociat cu investitorul imobiliar Daniel Șoldea cu scopul de a dezvolta un bloc cu apartamente de lux în cartierul de afaceri Pipera din București, unde au anunțat proiecte o serie de investitori imobiliari precum Sorin Crețeanu, Gabriel Popoviciu sau One United Properties, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.

Anterior modificărilor survenite prin intrarea în vigoare a Legii nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, dispozițiile din cuprinsul art. 10 alin. 1 prevedeau următoarele: ,,În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.”

Societatea Civilă de Avocați “Iordăchescu & Asociații”, care reprezintă prin echipa de avocați Eugen Iordăchescu și Ioana Bonda cazul profesorului român Marius Balo, a trimis luni, 11 ianuarie (a.c.), o cerere către Președintele României Klaus Iohannis pentru implicarea activă în procedurile de preluare din Republica Populară Chineză a cetățeanului român Marius Balo. Această cerere vine în urma conferinței de presă din data de 29.11.2020, în care Președintele Klaus Iohannis a afirmat cu privire la situația cetățeanului român Marius Balo: „eu cred că se poate face ceva, mă documentez și o să vă spun părerea mea!”.

În forma sa actuală, Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale prevede în cuprinsul art. 10 alin. 1 o cauză de reducere a pedepsei, și anume: ,,În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.”

Marius Balo, profesorul clujeanul închis de aproximativ 7 ani în China pentru un presupus prejudiciu de 80 de dolari și tratat cu indiferență de autoritățile din România, a decis să intre în greva foamei începând cu data de 15 noiembrie 2020.

În legătură cu relațiile de muncă pe perioada existenței virusului Sars-Cov2, a fost elaborat ”Ghidul angajatorului privind măsurile de gestionare a infecției cu COVID-19 la locul de muncă”, care se bazează pe resurse, orientări și directive publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), guverne, patroni și Organizații patronale (OP). Acest ghid a fost publicat de Camera Australiană de Comerț și Industrie (ACCI). Ghidul a fost elaborat în beneficiul angajatorilor și Organizațiilor Patronale (denumite OP în continuare) din întreaga lume, deoarece acestea se adaptează la schimbările curente, generate de pandemia de Covid-19.

Cel mai nou proiect de lege își propune să aducă o serie de amendamente importante, care tind să transforme dramatic relația dintre instituții și cetățeni.

Dispozițiile art. 19 alin. 1 din Legea 136/2020 prevăd posibilitatea detașării personalului medical, paramedical și auxiliar specializat din sistemul public, în situația existenței unui deficit de personal constatat de către DSP sau ISU în situații de risc epidemiologic și biologic, fie cu acordul acestor persoane, fie în lipsă, prin ordin al ministrului săntătății, al șefului DSU sau al persoanei desemnate de acesta ori al conducătorului instituției angajatoare, pe o durată de cel mult 30 de zile.

Legea 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic dă naștere unor numeroase discuții, fiind subiectul unor critici consistente.

Prezentul articol nu își propune să ofere interpretarea „corectă” a art. 155 alin. (1) din Codul penal, în lumina Deciziei CCR nr. 297/2018.

Una dintre problemele majore cu care se confruntă România în lupta cu noul Coronavirus constă în nerespectarea măsurilor impuse de autorități pentru prevenirea răspândirii acestui virus, pornind de la purtarea (corectă) a măștii de protecție, până la păstrarea unei distanțe sigure față de ceilalți, mai ales în spațiile publice.

Aspecte relevante privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2, prevăzute în Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1309/2020

Mediul online a determinat amplificarea activității infracționale prin facilitarea comiterii anumitor fapte. Spre exemplu, online-ul reprezintă un mediu prielnic hărțuitorilor datorită ușurinței cu care se pot efectua atacurile. De asemenea, posibilitatea de a săvârși astfel de fapte fără a fi în contact direct cu victima și posibilitatea de a crea o identitate falsă favorizează acest tip de comportament. Mai mult, făptuitorilor le este mult mai ușor să își urmărească victimele și să obțină informații despre acestea. Impactul pe care cyberstalking-ul îl are asupra victimei poate fi unul puternic, în special din cauza rapidității cu care se propagă informația.

Autoritățile au anunțat că școlile nu se vor mai deschide în acest an școlar, urmând a fi reluate cursurile abia în luna septembrie. Excepție o fac anii de final de ciclu, a 8-a și a 12-a, elevii din aceste clase vor reveni pe 2 iunie la școală, dar opțional, pentru două săptămâni.

“Prezentul demers pleacă de la dorința prezentării unei situații faptice și juridice de actualitate și de interes în România și nu urmărește în niciun fel încurajarea cetățenilor la ignorarea deciziilor autorităților. Consider că interesul public general și obligația protejării sănătății publice au necesitat aplicarea unor măsuri de restrângere a exercitării anumitor drepturi și implicit a unor amenzi contravenționale persoanelor care au nesocotit aceste măsuri. Pe de altă parte însă, normele legale care reglementează aceste măsuri și aplicarea amenzilor aferente nerespectării lor, trebuiau să se conformeze principiilor constituționale necesare în elaborarea și punerea în aplicare a oricărui act normativ. Mai mult, instituirea stării de urgență pentru protejarea interesului public general presupune posibilitatea restrângerii unor drepturi și libertăți ale cetățenilor, dar aceste restrângeri trebuie realizate în mod justificat și proporțional cu situația care le-a impus. Curtea Constituțională a fost chemată de către Avocatul Poporului să se pronunțe asupra legalității unor asemenea măsuri, analizând constituționalitatea OUG nr. 1/1999, respectiv a OUG nr. 34/2020.” Georgiana Sabo, avocat partener Iordăchescu & Asociații

Proiectul de lege privind vaccinarea persoanelor în România a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților la data de 9 martie 2020. Acesta a suferit, din momentul în care a fost înregistrat la Senat, în anul 2017, numeroase modificări importante față de forma sa inițială, determinate de reacția unei părți a societății.

În încercarea de a combate răspândirea virusului Sars-CoV-2, la data de 15 aprilie 2020 prin Decretul nr. 240/2020 a fost prelungită starea de urgență pe teritoriul României pentru o perioadă de încă 30 de zile. În rândurile ce urmează vom analiza dispozițiile art. 87 din Decretul nr. 240/2020, cu precădere în ceea ce privește posibilitatea instituțiilor și autorităților publice de a dispune chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public.

În confruntarea cu pandemia de Sars-Cov-2, autoritățile naționale au luat rapid măsuri pentru a atenua impactul social și economic produs de răspândirea acestui virus. La data 16.03.2020 a fost decretată starea de urgență în România pe o perioadă de 30 de zile, iar măsurile adoptate prin Decretul nr. 195/2020 sunt de imediată aplicare și obligatorii. În cele ce urmează vom prezenta efectele măsurilor adoptate în domeniul justiției, cu precădere în ceea ce privește judecarea cererilor de deschidere a procedurii insolvenței.

Riscul apariției sau al recurenței violenței domestice crește considerabil în această perioadă, având în vedere că populația este afectată emoțional de o serie de factori precum: pierderea locului de muncă sau intrarea în șomaj tehnic, situația economică, închiderea școlilor, starea sistemului de sănătate ș.a.

Acum câteva zile s-au împlinit 4 ani de când societatea de avocatură Iordăchescu & Asociații a demarat procedura de aducere în țară a cetățeanului român Marius Balo, respectiv 6 ani de când acesta este încarcerat în Republica Populară Chineză.

În ultima perioadă au fost raportate tot mai multe cazuri de infecții cu noul coronavirus în rândul cadrelor medicale. Această împrejurare pune o presiune imensă pe întreg sistemul medical. Evident, persoanele care își desfășoară activitatea în acest domeniu fac parte din categoriile cele mai expuse acestui nou tip de virus și tocmai de aceea, protecția de care trebuie să beneficieze este esențială.

Instituția sanitară are obligația de a oferi protecție vieții și sănătății angajaților. În ce condiții cadrele medicale ar putea refuza să presteze actul medical, în lipsa echipamentelor de protecție necesare? Esența acestei probleme constă în punctarea relației dintre drepturile și obligațiile corelative a personalului medical.