Alex Milcev, Partener în cadrul EY România, atrage atenția că statul urmează să implementeze mai multe măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar record, care a ajuns la peste 17 miliarde de lei în primele două luni ale anului.
Premierul Ciucă a declarat, despre impozitul pe veniturile care depășesc salariul președintelui, că este vorba de aplicarea lui doar la stat, iar procentul de 16%, pentru că acesta funcționează și ca impozit pe legea finanțelor. Șeful Executivului a mai spus că la nivelul Ministerului Finanțelor se face această analiză și că decizia va ține cont de datele prezentate și a arătat că nu este nimic bătut în cuie în acest moment.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a propus, în coaliția de guvernare, impozitarea progresivă a veniturilor care depășesc salariul președintelui, respectiv 25.000 de lei, măsură care ar urma să se aplice atât la stat cât și la privat.
Una dintre tranzacțiile care au propulsat Banca Transilvania pe locul 1 în topul băncilor din România.
Persoanele fizice care obțin cel puțin 50% din venitul anual impozabil, cumulat, din cesiunea drepturilor de autor, activități independente în domeniul cultural sau din contracte individuale de muncă pe durată determinată pentru activități culturale vor putea fi înregistrate ca ”lucrător cultural profesionist”, conform unei ordonanțe de urgență aprobate de Guvern.
Guvernul a restricționat semnificativ aria de aplicabilitate a regimului microîntreprinderilor prin măsuri adoptate anul trecut, cu intrare în vigoare de la începutul acestui an.
”Nomazii digitali”, respectiv străinii care lucrează din România pentru o companie din afara țării, vor putea beneficia de scutire de la plata impozitului și contribuțiilor sociale doar 6 luni, respectiv 183 de zile pe an, prevede un proiect legislativ promulgat de șeful statului. În cazul în care locuiesc și muncesc mai mult în România pe parcursul unui an, nomazii digitali vor avea statut de rezident fiscal, iar veniturile acestora vor fi impozitate conform Codului fiscal.
Concesionarii terenurilor și construcțiilor din zonele libere ar urma să fie scutiți de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate, iar în următorii 6 ani să plătească doar 7.5%, fiind scutiți de la plata impozitului pe clădiri și terenuri pe întreaga durată a contractului de concesiune. De asemenea, administrația zonei libere va fi scutită de la plata impozitului pe clădirile din proprietate, atât timp acestea nu sunt închiriate sau concesiunate, și va putea da în arendă terenurile agricole libere.
Peste 130 de eurodeputați au semnat o petiție prin care solicită crearea unei taxe internaționale pe avere pentru „ultra-bogați”, pentru a contribui la „tranziția ecologică și socială”, potrivit Le Figaro.
Fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu, în calitate de senator PNL, împreună cu deputatul liberal Dan Vîlceanu, cel care a fost, la rândul său, ministru de finanțe în Guvernul Cîțu, alături de alți cinci deputați din PNL, au inițiat un proiect legislativ care prevede reducerea impozitului pe dividede de la 8% la 5%.
”Nomazii digitali”, respectiv străinii care lucrează din România pentru o companie din afara țării, vor putea beneficia de scutire de la plata impozitului și contribuțiilor sociale doar 6 luni, respectiv 183 de zile pe an, prevede un proiect legislativ adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților. În cazul în care locuiesc și muncesc mai mult în România pe parcursul unui an, nomazii digitali vor avea statut de rezident fiscal, iar veniturile acestora vor fi impozitate conform Codului fiscal.
Experții Băncii Mondiale, consultați de autoritățile române pe subiectul așa-numitelor pensii speciale, formulează o serie de recomandări cu privire la reducerea inechităților din sistemul românesc de pensii. Una dintre acestea face referire la introducerea unui impozit progresiv asupra suplimentului la pensiile de serviciu finanțate de la buget și nu din contribuții, eventuala aplicare a unei astfel de prevederi urmând a afecta în special pensiile magistraților.
Persoanele fizice care obțin cel puțin 50% din venitul anual impozabil, cumulat, din cesiunea drepturilor de autor, activități independente în domeniul cultural sau din contracte individuale de muncă pe durată determinată pentru activități culturale vor putea fi înregistrate ca ”lucrător cultural profesionist”, conform unui proiect de ordonanță de urgență consultat de Profit.ro. Pentru venitul obținut, în vederea impozitării, se va aplica o cotă de deducere de 40%, iar pentru primii 3 ani fiscali, lucrătorul cultural profesionist beneficiază de o reducere cu 50% a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate. Lucrătorii culturali profesioniști contribuabili vor avea astfel vechime în muncă și dreptul la concedii medicale și indemnizații și vor fi asigurați pentru șomaj.
Companiile cu venituri de peste 10 milioane de euro ar urma să fie impozitate prin aplicarea unei cote de 1%, 2% sau 3% asupra veniturilor, similar cu regimul fiscal actual al microîntreprinderilor, prevede un proiect de lege pentru modificarea Codului Fiscal, pregătit de către senatorul neafiliat Diana Iovanovici-Șoșoacă. Pentru companiile cu afaceri de peste 10 milioane de euro din activități de natura extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora, impozitarea ar fi de 5% din venituri. Proiectul are la bază același principiu înaintat și de PSD, partid aflat la guvernare, privind impozitarea companiilor mari direct pe cifra de afaceri.
Ambasadorul Federației Ruse în România, Valeri Kuzmin, acuză, printre altele, persecutarea nejustificată a mediului de afaceri rus, în special a celui mai mare investitor rus din România, ”Petrotel-Lukoil”, susținând că au existat și acțiuni neprietenoase, discriminatorii, împotriva cetățenilor ruși, persoane fizice, care trăiesc legal în România (servicii bancare, probleme cu carduri de credit etc.).
Decizia de impunere a fost emisă pe numele sucursalei locale a Litasco, divizia de trading de țiței și produse petroliere înregistrată în Elveția a grupului Lukoil, divizie prin intermediul căreia rușii își controlează cele mai importante business-uri din România, respectiv rețeaua de benzinării Lukoil și rafinăria ploieșteană Petrotel.
Directorul Poștei Române, Valentin Ștefan, afirmă că Poșta Română plătește, pentru sediul din municipiu Oradea, un impozit anual de 1,3 milioane de lei, pentru că imobilul de 14.000 de metri pătrați nu este renovat. Ștefan e de părere că astfel de sedii ar trebui fie vândute, fie date statului român, pentru că ele nu sunt rentabile din punct de vedere financiar.
Aproximativ 180 milioane de euro ar putea ajunge la organizațiile nonprofit din România, însă în anul 2021 mediul ONG a atras doar 1/3 din acestea, arată ultimele statistici publicate de Asociația HELP Autism, care reies din raportul privind declarația 230 transmis de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Profit.ro a anunțat că "Taxa de solidaritate" de 1%, gândită pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, ar lovi, dacă va fi și introdusă, în peste 330 de companii, în frunte cu Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, aflate pe primele poziții ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale. statul urma să încaseze, pe datele de la momentul respectiv, peste 1 miliard de euro. Afacerile multor companii sunt, însă, în creștere.
UniCredit Bank se așteaptă la o încetinire puternică a creșterii economice în 2023 și la o recesiune tehnică în primul trimestru. Guvernul trebuie să vină cu o reformă a pensiilor pentru a accesa fondurile suplimentare din PNRR, dar în loc de reducerea pensiilor speciale, PSD ar putea veni cu o înlocuire a cotei unice cu un sistem de taxare progresiv. Într-un scenariu alternativ, coaliția PSD-PNL ar putea fi înlocuită la guvernare de un cabinet tehnocrat.
Statul își ia partea din niște bani care în trecut erau fiscalizați puțin spre deloc, firmele își ating un obiectiv pe care îl au de mai mulți ani. Singurii care pierd sunt chelnerii.
Președintele Iohannis a promulgat proiectul de lege prin care bacșișul va fi evidențiat, începând cu 1 ianuarie 2023, atât pe nota pe plată, cât și pe bonul fiscal. Sumele provenite din bacșiș vor fi distribuite integral angajaților, iar banii din această sursă ai angajaților vor fi considerați venituri cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și fără a intra în sfera de aplicare a TVA. Nerespectarea prevederilor legate de bacșiș va fi considerată contravenție, sancționată cu amendă cuprinsă între 2.000 lei și 4.000 lei.
Președintele camerei inferioare a parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a declarat că Duma de Stat pregătește o lege pentru a introduce impozite mai mari pentru oamenii care au părăsit țara, așa cum au făcut-o mulți de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie, transmite duminică Reuters.
Președintele Iohannis a promulgat proiectul de lege prin care bacșișul va fi evidențiat, începând cu 1 ianuarie 2023, atât pe nota pe plată, cât și pe bonul fiscal. Sumele provenite din bacșiș vor fi distribuite integral angajaților, iar banii din această sursă ai angajaților vor fi considerați venituri cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și fără a intra în sfera de aplicare a TVA. Nerespectarea prevederilor legate de bacșiș va fi considerată contravenție, sancționată cu amendă cuprinsă între 2.000 lei și 4.000 lei.
Femeile sub 30 de ani cu copii vor fi scutite de la plata impozitului pe venit începând cu anul viitor, a anunțat guvernul Ungariei.