Concesionarii terenurilor și construcțiilor din zonele libere ar urma să fie scutiţi de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate, iar în următorii 6 ani să plătească doar 7.5%, fiind scutiţi de la plata impozitului pe clădiri şi terenuri pe întreaga durată a contractului de concesiune. De asemenea, administraţia zonei libere va fi scutită de la plata impozitului pe clădirile din proprietate, atât timp acestea nu sunt închiriate sau concesiunate, și va putea da în arendă terenurile agricole libere.
Măsurile sunt propuse într-un proiect legislativ al reprezentanților actualei puteri, cu argumentul că introducerea de noi facilităţi fiscale pentru zonele libere este impusă de contextul economic şi geopolitic actual.
Inițiatorii propun astfel modelul de facilităț! oferite de Lituania, care are un număr de 7 zone libere, la un teritoriu și o populaţie cu mult mai mici față de România, respectiv 2,8 milioane locuitori și o suprafaţă de 65.300 kmp.
Astfel, potrivit modelului lituanian și proiectului ințiat, concesionarii terenurilor și construcțiilor din zonele libere ar urma sa fie scutiți de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate, apoi în următorii 6 ani să plătească doar 7.5%, urmând să fie scutiți de la plata impozitului pe clădiri și terenuri pe întreaga durată a contractului de concesiune.
De asemenea, administratorului zonei libere, care este organizat, conform legii, ca regie autonomă, ar urma să fie scutit de la plata impozitului pe clădirile intrate în proprietate la încheierea contractelor de concesiune, pe perioada cât acestea nu sunt supuse închirierii sau concesiunii.
Totodată, administrațiile zonelor libere și operatorii se vor putea asocia cu persoane fizice sau juridice, române ori străine, nu doar în scopul desfășurării activității proprii, cum prevede legea acum, ci și ”pentru promovarea activităţilor din zonele libere şi identificarea de participanţi la procedurile de concesionare/închiriere”.
În prezent, regiile autonome ale zonelor libere nu au posibilitatea de a desfăşura activităţi de marketing în spaţiul extracomunitar pentru a atrage operatori economici.
Administraţia zonei libere va putea da în arendă, având calitatea de arendator, terenurile agricole libere neînchiriate şi neconcesionate, unor persoane juridice autorizate, este altă prevedere din proiect.
Proiectul completeaază și prevederea actuală potrivit căreia “clădirile din interiorul zonelor libere nu pot fi folosite ca locuinţe” cu excepţia locuinţelor de serviciu, dându-se astfel posibilitatea de a fi amenajate spații de cazare temporare pentru angajaţii operatorilor economici din zona liberă.
Inițiatorii proiectului arată că din întâlnirile cu operatorii/concesionarii de pe platforma Curtici a Regiei a reieşit necesitatea cazării personalului în interiorul zonei libere pentru scăderea costurilor cu transportul angajaţilor şi cazarea acestora, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin eliminarea timpului necesar deplasării la/de la locul de muncă, respectiv creşterea confortului angajaţilor prin proximitatea faţă de locul de muncă.
Autorii proiectului mai menționează în sprijinul măsurilor propuse situaţia geopolitică actuală privind Ucraina, care determină anumiţi investitori să se îndrepte cu producţia industrială către zona României;
De asemenea, mai afirmă inițiatorii, situaţia actuală privind lipsa forţei de muncă din România obligă operatorii economici la atragerea de forţă de muncă din state terţe.
