UniCredit Bank se așteaptă la o încetinire puternică a creșterii economice în 2023 și la o recesiune tehnică în primul trimestru. Guvernul trebuie să vină cu o reformă a pensiilor pentru a accesa fondurile suplimentare din PNRR, dar în loc de reducerea pensiilor speciale, PSD ar putea veni cu o înlocuire a cotei unice cu un sistem de taxare progresiv. Într-un scenariu alternativ, coaliția PSD-PNL ar putea fi înlocuită la guvernare de un cabinet tehnocrat.
UniCredit estimează că economia României va trece printr-o recesiune tehnică în această iarnă – cu scăderi ale PIB în T4 din 2022 și T1 din 2023 -, ca urmare a scăderii consumului privat, urmată de o recuperare în a doua jumătate a anului. Evoluția este una similară celei din regiune și din zona euro, unde banca italiană așteaptă o recesiune în același interval.
Creșterea economică a României ar urma să încetinească abrupt, de la 5,1% în 2021 și 4,7% în 2022 la 1,3%.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Salariile reale (ajustate cu inflația), sunt așteptate să scadă și în acest an, cu 2%, după un declin de 1,3% în 2022, astfel că va scădea puterea de cumpărare a populației.
România ar putea încasa fonduri europene din Programul de Reziliență și Recuperare (PNRR) echivalente cu circa 1% din PIB în acest an, dar a rămas în urmă cu agenda de reformă atașată banilor, arată UniCredit în raportul trimestrial pentru Europa Centrală și de Est.
Pentru sectorul privat ar putea veni decizii cu mare impact dinspre guvern, cum ar fi o posibilă renunțare la cota unică, în condițiile în care o reformă a pensiilor pare improbabilă în context electoral – în 2024 urmează patru rânduri de alegeri – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale.
”Marele obstacol pentru încasarea unor fonduri suplimentare din PNRR o reprezintă reforma pensiilor. Cu patru rânduri de alegeri care se conturează în 2024, guvernul român trebuie să reformeze pensiile speciale, în pofida faptului că beneficiarii acestora sunt în mod copleșitor votanți ai Partidului Social Democrat (PSD) și ai Partidului Național Liberal (PNL)”, arată economiștii Dan Bucșa (șef pentru regiunea ECE) și Mihai Jugravu (UniCredit România).
La finele lunii mai, președintele PSD Marcel Ciolacu ar trebui să preia funcția de premier de la liderul PNL Nicolae Ciucă, așa-numita ”rotativă” gândită de cele două partide când au făcut alianța de guvernare stânga-dreapta în toamna lui 2021.
”În loc să taie pensiile speciale, președintele PSD Marcel Ciolacu, ce va fi probabil următorul premier, ar dori să înlocuiască cota unică de impozitare cu un sistem de progresiv prin care să fie adunate venituri fiscale suplimentare de la clasa de mijloc”, arată economiștii UniCredit.
”Autoritățile europene ar putea accepta oricare dintre soluții, deși, în opinia noastră, alinierea pensiilor speciale cu cele obișnuite ar fi mai bună pe termen lung, având în vedere că populația României este proiectată să îmbătrânească mai rapid decât cele ale majorității țărilor UE în următoarele decenii”, adaugă ei.
Principalul risc intern identificat de UniCredit este acela al destrămării coaliției de guvernare în vară.
”În acest caz, ne așteptăm la un guvern tehnocrat cu un larg suport, în loc de un guvern minoritar, care să conducă țara până la alegerile din 2024. În trecut (2000, 2016), acest lucru a ajutat PSD să obțină unele dintre cele mai clare victorii electorale, în condițiile în care partidul a promis cheltuieli mai mari după cumpătarea tehnocrată”, arată analiștii UniCredit.
Deficitul bugetar este estimat să scadă de la 6% în 2022 la 4% în 2023, dar să rămână relativ nemodificat în context electoral la 3,7% în 2024.
În partea economică, la capitolul macro, deficitul de cont curent este așteptat să rămână deosebit de ridicat, la 7,3% din PIB, dar în ușoară scădere de la 9,2% în 2022.
UniCredit se așteaptă ca BNR să mențină rata de politică monetară la 7% în acest an și să o reducă la 5% pe parcursul anului următor.
Banca italiană se așteaptă la o inflație de 11% în decembrie (în timp ce BNR vede inflația în jurul a 7%), după un vârf de peste 17% în primul trimestru.
Creșterea economică este estimată să revină la 3,9% în 2024.
Pe plan extern, riscurile principale vin din războiul dintre Rusia și Ucraina, ce a afectat deja încrederea consumatorilor și investitorilor, dar și agricultorii români, care au avut competiție mai mare dinspre produsele ucrainene mai ieftine și de mai slabă calitate, mai arată UniCredit.
