Viitoarele polițe obligatorii pentru locuințe vor include, pe lângă riscurile de cutremur, inundații și alunecări de teren, și pe cel de furtună, în baza unui document pregătit de autorități și analizat de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De asemenea, va fi liberalizat accesul în acționariatul societății care emite polițe obligatorii pentru locuințe, inclusiv prin ofertă publică, iar acționarii vor putea deține până la 25% din acțiuni, de la 15% în prezent. În plus, va fi liberalizată distribuția polițelor PAD, urmând ca și autoritățile administrației publice sau alte instituții să poată intermedia contracte de asigurare emise de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).
Totodată, este avut în vedere ca toate locuințe din România să fie asigurate, indiferent că sunt sau nu utilizate în acest scop.
Proiectul a fost gândit la nivel parlamentar.
"La aproape zece ani de la emiterea Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, trebuie spus că dificultățile cu care se confruntă actualul sistem de asigurări obligatorii de locuințe sunt extrem de complexe, fiind generate în principal de nivelul redus de acceptare în rândul populației, gradul de acoperire situându-se sub 20% din totalul fondului locativ, ceea ce a generat necesitatea găsirii unor soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru asigurarea sustenabilității sistemului în condițiile actualului nivel al primei de asigurare stabilit de către legiuitor, nivel al primei ce a fost anterior calculat pe baza unui grad de cuprindere în asigurare de 100%. De asemenea apariția tot mai frecventă a unor dezastre naturale ca urmare a furtunilor și tomadelor a scos la iveală vulnerabilitățile și ineficienta sistemului de prevenire și protecție a populației în cazul unor calamităț de acest fel", este argumentul avansat.
Una dintre măsurile gândite este să permită încheierea contractului PAD (asigurarea obligatorie pentru locuință) în același contract cu alte asigurări facultative emise de alți asigurători în sistem de coasigurare.
"În acest fel, modificările vin în întâmpinarea implementării noilor prevederi ale Directivei UE 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuția de asigurări transpuse în legislația națională prin Legea 236/2018 privind distribuția de asigurări, facilitandu-se accesul clienților/contractanților și potențiaților clienți/contractanți la produse de asigurare care să corespundă cel mai bine cerințelor și nevoilor acestora. Totodată este încurajat și accesul facil la produse de asigurare întrucât nu sunt crescute în mod artificial numărul documentelor necesare a fi prezentate potențialilor clienți înainte de încheierea contractului de asigurare", se mai arată în expunerea de motive.
De asemenea, inițiatorii proiectului de act normativ vor să clarifice și dreptul proprietarilor de imobile din clasa I de risc seismic de a încheia un contract facultativ fără a prezenta dovada încheierii PAD, în condițiile imposibilității legale de a încheia un contract PAD în lipsa unor lucrări de consolidare a acestora.
Totodată, proiectul de lege prevede ca suma asigurată și prima aferentă să fie exprimate în moneda națională, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va putea să actualizeze sumele respective prin legislație secundară, cu avizul prealabil al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
"Pentru contractele anuale, suma asigurată care se acordă în temeiul prezentei legi, denumită în continuare sumă asigurată obligatoriu, este: a) 100.000 lei, pentru fiecare locuință de tip A; b) 50.000 lei, pentru fiecare locuință de tip B. (2) Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevazute la aliniatul (1), denumite in continuare prime obligatorii, sunt: a) 100 lei, pentru suma prevazută la aliniatul (1), litera a); b) 50 lei, pentru suma prevăzută la aliniatul (1), litera b)", se arată în proiectul de act normativ.
În prezent, potrivit Legii 260/2008, toți proprietarii de locuințe au obligația de a încheia o poliță de asigurare împotriva riscurilor catastrofice (cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor) în limita sumei asigurate reprezentând echivalentul în lei a 10.000 sau 20.000 euro, în funcție de structura constructivă a locuinței asigurate. În funcție de suma asigurată, valoarea primei repezintă echivalentul în lei a 10 euro, respectiv 20 euro.
O altă prevedere a proiectului de lege face referire la faptul că asigurații nu vor fi despăgubiți pentru partea de pagubă care a fost produsă/favorizată ca urmare a lucrărilor neautorizate efectuate la structura de rezistență a locuinței. Sancțiunea excluderii va fi proporțională cu efectul pe care îl au lucrările respective asupra structurii de rezistență a locuinței.
Același act normativ mai prevede însă că proprietarii care nu-și asigură locuințele nu vor mai fi amendați, fiind propusă abrogarea prevederilor privind sancțiunile din Legea 260/2008, care impun amenzi cuprinse între 100 și 500 de lei în cazul lipsei poliței PAD.
Până în prezent, autoritățile locale au evitat să aplice sancțiuni proprietarilor care nu și-au asigurat locuințele. Președintele Asociaței Comunelor din România, Emil Drăghici, spunea în 2011 că niciun primar nu-și va amenda viitorii alegători în an electoral pentru că nu au încheiat poliță PAD.
Statul își rezervă dreptul de a nu acorda despăgubiri proprietarilor de locuințe avariate prin dezastre naturale, atunci când locuințele nu sunt asigurate printr-un contract PAD, reprezintă o altă propunere de modificare a Legii 260/2008.
În prezent, legea spune că persoanele fizice sau juridice care nu își asigură locuințele aflate în proprietate nu beneficiază, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudiciile produse locuințelor.
PAID va avea posibilitatea să preia activitatea de constatare și evaluare a prejudiciilor, precum și să stabilească cuantumul despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat contractul PAD, se mai spune în proiectul de lege.
Cu un capital social de 19,342 milioane de lei, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID România) a fost înființat în septembrie 2009.
Cei mai mari acționari ai companiei sunt Astra (în faliment), Groupama și Gothaer România, fiecare cu o cotă de 15% în capitalul social. Generali România are o participație de 11%, iar ABC Asigurări, Carpatica Asig (în faliment), Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins, Grawe România și UNIQA România dețin câte 5,5% din acțiunile companiei.
Societatea se află în proces de înlocuire a acționariatului, generat de falimentele celor doi acționari Astra și Carpatica. Astra Asigurări, prin KPMG Restructuring, a inițiat vânzarea acțiunilor deținute la PAID, demers care nu s-a concretizat până în prezent.
Cunoscute și sub denumirea PAD, primele polițe au fost emise de PAID în iulie 2010.
Fondul locativ național numără aproximativ 8,9 milioane de locuințe și, raportat la numărul de polițe, gradul de cuprindere în asigurare se situează sub 20%.
La finele anului 2018, PAID avea un portofoliu de 1,704 milioane de contracte în vigoare, în creștere cu 0,7% față de 2017.
Anul trecut, societatea a plătit despăgubiri totale de 3,32 milioane de lei pentru 451 dosare de daună, comparativ cu 2,89 milioane de lei pentru 559 dosare în 2017. Subscrierile companiei au atins 153,4 milioane de lei, de la 149,2 milioane de lei în 2017.
Strategia companiei pentru perioada 2017 - 2021 urmărește, printre altele, creșterea gradului de penetrare al asigurărilor obligatorii de locuințe de la circa 19% în anul 2016 la circa 25% în anul 2021, prin forțe proprii, distribuitori și modificări legislative și demersuri pentru modificarea Legii 260/2008, astfel încât aceasta să își atingă scopul pentru care a fost înființată.
