România trebuie să pregătească economia pentru adoptarea euro astfel încât aceasta să facă față situației în care nu va mai putea utiliza cursul de schimb pentru ajustarea dezechilibrelor. Este nevoie de o creștere accelerată a productivității muncii, peste creșterile de salarii, de venituri mai mari la bugetul de stat și de reforme structurale, spune Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României.
România va pierde politica monetară și cea a cursului de schimb la momentul adoptării euro, pentru care nu există încă o țină oficială, deși Guvernul discută despre anul 2024.
Competitivitatea externă a produselor nu va mai putea fi stimulată prin deprecierea monedei naționale, cum nici deficitele externe nu vor mai putea fi rezolvate prin curs, arată Lazea într-o prezentare la seminarul EU Cofile, organizat de Alpha Bank și Asociația Română a Băncilor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Leul s-a depreciat cu circa 10% între 2009 și 2017, iar intrarea în sistemul ratelor de schimb fixe va presupune o variație de sub 2,5% pentru o perioadă de cel puțin doi ani. “Nu vei mai putea sub nicio formă să mai mizezi pe această propteală (a cursului)”, explică Lazea.
Competitivitatea va putea fi stimulată doar prin creșterea calității, care necesită investiții în educație și cercetare și dezvoltare, livrarea la timp, prin creșterea calității infrastructurii și asigurarea service-ului, arată Lazea. Totodată, va fi nevoie de echilibrarea balanței de plăți sau de atingerea unui surplus.
România este printre puținele state UE care au deficite de cont curent și trebuie să lucreze la sectoarele care generează aceste deficite, precum agricultura și turismul.
Fără instrumentul cursului de schimb, dacă economia este dezechilibrată și vine criza, atunci e nevoie de devalorizare internă, adică de scăderea salariilor, la fel cum s-a întâmplat în criza din Grecia, arată economistul-șef al BNR.
Lazea recomandă prudență în dinamica salariilor. Salariul mediu real a crescut cu circa 45% între 2009 și 2017, în timp ce productivitatea a crescut cu 27%, iar costul unitar cu forța de muncă a avansat cu 14%.
Dezvoltarea economică sustenabilă a României, înainte și după aderarea la zona euro, presupune acordul sindicatelor pentru creșteri salariale mai mici decât productivitatea muncii, explică Lazea. Totodată, este nevoie și de acordul patronatelor pentru un nivel al impozitării care să permită colectarea unor venituri bugetare de cel puțin 35% din PIB, față de circa 30% în prezent și o medie a UE de aproape 45%, adaugă economistul BNR.
Creșterea de productivitate peste media UE va permite un avans mai mare al salariilor și o apreciere reală post-aderare, arată Lazea.
Este nevoie și de acordul partidelor politice de a pune în centrul politicilor economice stabilitatea macroeconomică și reformele structurale, mai adaugă Lazea.
