Banca Națională a României este obligată să aducă în țară aproape toată rezerva de aur ținută în Londra, la Banca Angliei, prevede un proiect inițiat de președintele PSD, Liviu Dragnea, și senatorul social-democrat Nicolae Șerban care modifică statutul BNR. Social-democrații susțin că nu este justificat ca BNR să plătească comisioane pentru custodia aurului în străinătate, în condițiile în care a fost atins statutul de economie de piață funcțională.
Proiectul de lege inițiat la Senat și analizat de Profit.ro modifică Legea 312/2004 privind statutul BNR. La capitolul rezerve, proiectul introduce un nou alineat, care limitează sever posibilitatea ca banca centrală să mai țină aurul în afara țării.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Din rezerva constituită, Banca Națională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obținerii de venituri prin tranzacționare și alte operațiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Națională a României în străinătate nu pot depăși 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă", se arată în proiectul semnat de Dragnea și Șerban.
Rezerva de aur s-a menținut în ultimii ani la 103,7 tone și avea o valoare estimată la 3,84 miliarde de euro la finele anului trecut. Oficialii băncii centrale au declarat, de-a lungul timpului, când s-a discutat despre aurul României, că acesta este păstrat la Londra la Banca Angliei pentru a oferi credibilitate țării. "(...) aurul este parte din rezerva noastra internațională. E rezerva internațională, nu e rezerva internă. Toata rezerva internațională a unei țări se ține in exterior, că de-aia se numește rezerva internațională", declara guvernatorul Mugur Isărescu în urmă cu peste doi ani.
"Nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele", spunea Isărescu.
Acum, însă, inițiatorii susțin că economia României nu este în fața unor pericole economice semnificative, astfel că nu se mai justifică păstrarea aurului în afara granițelor.
„Față de perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană, pe fondul atingerii statutului de economie funcțională de piață, dar și față de perioada de criză financiară inte1națională, situația actuală este semnificativ îmbunătățită, îndreptățind o abordare diferită în privința unora dintre practicile prudențiale. Perspectivele se mențin pe linia unei evoluții similare, fără pericolul unor crize semnificative, blocaje sau alte influențe negative majore”, se arată în proiect.
În expunerea de motive la proiectul de lege în discuție, inițiatorii estimează că 65% din aurul țării se află în străinătate. Dacă plasamentele externe sunt limitate la 5%, atunci ar însemna ca BNR să repatrieze peste 60 de tone de aur.
“Pentru această cantitate de aur BNR nu mai realizează niciun fel de venituri (specifice operațiunilor speciale de tranzacționare, inclusiv prin constituirea de garanții) ci, dimpotrivă, achită contravaloarea costurilor de depozitare. Nimic din situația economică a României nu mai justifica păstrarea unei asemenea cantități de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condițiile în care această rezervă poate fi păstrată și suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din țară”, este argumentul avansat.
Totodată, în consecință, proiectul vrea și modificarea sintagmei din lege din "rezerva internațională" în "rezervă".
O altă prevedere menționează că BNR raportează "de îndată" Guvernului și Parlamentului dacă există pericolul dminuării rezervelor internaționale la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului și va arăta și care sunt măsurile macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situației. Față de forma curentă a legii, modificarea adaugă doar termenul de îndată. Rezervele în valută erau de 31,9 miliarde de euro la finele lunii ianuarie.
Repatrierea rezervelor este la modă printre statele lumii, însă strategiile diferă
În ultimii ani mai multe țări au repatriat rezervele de aur. Olanda a adus, în 2014, peste 122 de tone din aurul ținut la New York, însă încă menține 69% din cele 612 tone în afara țării - la New York, Ottawa și Londra.
Germania a adus peste 530 de tone din plasamentele la New York și Paris în perioada 2013-2016, puțin peste o treime din rezervele totale de aur de 1.500 de tone. Până în 2020 banca centrală a Germaniei plănuia să mai țină 37% din rezervă la New York și 13% în Londra, iar restul de jumătate în Frankfurt.
Banca centrală a Ungariei a anunțat, în primăvara anului trecut, că va aduce în țară cele trei tone de aur ținute la Londra, adică întreaga rezervă. Ulterior, Ungaria a început să cumpere aur și a crescut de 10 ori deținerile până în toamna anului 2018, la 31,5 tone.
Venezuela a adus, în 2012, 160 de tone de aur din rezervele ținute în America și Europa. Anul trecut a încercat să transfere încă 14 tone de la Londra, însă Banca Angliei a refuzat transferul, la solicitarea Statelor Unite.
