Uniunea Eurpeană (UE) și Regatul Unit se apropiau luni de un acord în vederea încheierii primei faze a negocierii divorțului lor - inclusiv în dosarul irlandez -, ceea ce ar deschide calea unor negocieri comerciale reclamate cu insistență de Londra, relatează AFP.
Premierul britanic Ca fost primit luni după-amiaza de președintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker la un ”dejun de lucru” crucial, menit să finalizeze un acord de principiu asupra modalităților divorțului, programat în martie 2019, scrie News.ro.
May se întâlnește la ora locală 16.00 (17.00, ora României) cu președintele Consiliului European Donald Tusk, care i-a cerut ”să pună o ofertă finală pe masă” în această lune ”cel mai târziu”, pentru ca ea să poată să fie examinată în cursul unui summit european pe 15 decembrie.
Tusk, care îi reprezintă pe liderii celor 27 de state membre, a renunțat la o vizită în Orientul Mijlociu marți și miercuri, ”din cauza momentului critic atins în negocierile Brexitului”, potrivit purtătorului său de cuvânt.
Liderul european nu și-a ascuns optimismul, luni la prânz. ”Ne apropiem de progrese suficiente la summitul european din decembrie”, și-a exprimat el satisfacția pe Twitter, în urma unei întâlniri ”încurajatoare” cu premierul irlandez Leo Varadkar.
Constatarea acestor faimoase ”progrese suficiente” în divorț la summitul de la 15 decembrie este condiția impusă de Cei 27 în vederea deschiderii celei de a doua faze a negocierilor, incluzând relația viitoare dintre Londra și UE, mai ales cea comercială.
Liderii europeni cer în acest sens angajamente în trei dosare.
Este vorba despre rezolvarea financiară a despărțirii - care pare că se află de-acum pe o cale bună, dar și despre soarta după Brexit a cetățenilor europeni și de viitorul frontierei irlandeze - care a părut în ultimele săptămâni un punct major de blocaj.
”TARTA APROAPE GATA”
”Dacă oferta britanică este inacceptabilă pentru Irlanda, ea va fi la fel și pentru UE”, a avertizat vineri Tusk, susținând solicitarea unor garanții potrivit cărora să nu se revină la o frontieră ”fizică” cu provincia bitanică Irlanda de Nord.
Reapariția unor posturi de frontieră ar slăbi aceste două economii imbricate și ar fragiliza, apreciază Dublinul, Acordul de pace din 1988 care a pus capăt celor 30 de ani de război sângeros.
Potrivit televiziunii publice irlandeze, Regatul Unit ar fi acceptat cererile irlandeze.
Acest lucru a fost confirmat de către eurodeputatul din cadrul Verzilor Philippe Lamberts, după ce a fost primit luni dimineața de Comisie și negociatorul șef al Brexitului din partea UE Michel Barnier.
”Tarta este aproape gata (...). Mi s-a spus că Regatul Unit este pregătit pentru asta și că există un acord asupra acestui lucru”, le-a declarat unor jurnaliști.
În cazul în care acest acord se confirmă, drumul va fi de-acum mai degajat în vederea deschiderii celei de a doua faze a negocierilor, care include relația viitoare între Londra și UE.
Regatul Unit este nerăbdător să deschidă acest capitol - crucial pentru viitorul său -, însă europenii cer mai întâi angajamente asupra modalităților rupturii.
În cazul unei unde verzi din partea Celor 27, aceste negocieri comerciale și cu privire la tranziția dorită de Regatul Unit ar putea să îneapă încă de la începutul lui ianuarie.
În caz contrar, perspectiva va fi amânată ”în februarie sau martie”, potrivit unei surse diplomatice.
CEI 27 DECID
Propunerile lui May vor trebui astfel să fie dezbătute în cadrul Comisiei miercuri, într-o reuniune a membrilor ei cu negociatorul șef UE Michel Barnier.
Francezul își va prezenta verdictul la finalul acestei întâlniri, pentru a-l supune aprobării diplomaților Celor 27, înaintea deciziei finale la summitul din decembrie.
”Lucrurile par să meargă în direcția bună”, a comentat luni premierul luxemburghez Xavier Bettel. ”Dar nu domnul Juncker și nici domnul Barnier decid”, ci liderii celor 27 de state membre oo fac, a amintit el.
În ultimele zile, mai multe publicații au scris că Londra și Bruxellesul au ajuns la un acord cu privire la încheierea socotelilor financiare ale divorțului, asupra unei sume cuprinse între 45 și 55 de miliarde de euro, menită să soldeze toate angajamentele pe care și le-a asumat Regatul Unit în UE.
Informația a fost dezmințită de către ambele părți, însă Londra a ”prezentat propuneri foarte apropiate de exigențele celor 27 de state membre”, a recunoscut comisarul european Phil Hogan.
În timp ce dosarul irlandez a devenit problema majoră a negociatorilor, al treilea dosar - cel al drepturilor cetățenilor - continuă să îngrijoreze Parlamentul European (PE).
Eurodeputații reclamă angajamente cu privire la rolul Curții de Justiție a UE (CJUE) în vederea agarntării drepturilor europenilor pe teritoriul britanic după Brexit.
