Doar puțin peste 14.000 dintre firmele înființate imediat după Revoluție mai funcționează în prezent, cele mai multe în București și cele mai puține în zona de Vest, în principal în comerț și imobiliare. Printre supraviețuitorii tranziției de la comunism la capitalism, traversând atât Epoca de Aur a consumului, cât și criza economică, se află mai ales buticuri și magazine de cartier cu clienți fideli, dar și nume cunoscute de companii, precum Electrolux, IMGB, Aeroteh, Mobila, Pipera, Victoria.
La sfârșitul lunii noiembrie 2015, în România erau active 1,1 milioane firme și persoane fizice autorizate.
Datele statistice ale Registrului Comerțul relevă însă că, în prezent, sunt active și derulează afaceri doar 14.283 de firme înființate între 1990-1991, în principal microîntreprinderi (10.760) și societăți mici (2.493). Acestora li se adaugă 778 întreprinderi mijlocii și numai 252 de companii mari.
"38% dintre pionierii business-ului românesc fac afaceri în comerț, cel mai dinamic domeniu al economiei. Luând în calcul și datele privind dimensiunile business-ului, concluzia este că, atunci când discutăm despre supraviețuitorii de după 1990, vorbim în primul rând de mici afaceri, buticuri, magazine de cartier, care au avut un volum fidel de clienți și care au rulat banii și mărfurile foarte repede, nefiind astfel afectați de blocajul financiar, de provocările de ordin valutar etc", arată analiștii de la KeysFin.
Cele mai multe firme care au rezistat celor 26 de ani de economie de piață sunt din București-Ilfov (2.401), care au angajat în toată această perioadă peste 89.000 de salariați. În topul supraviețuitorilor din business-ul românesc, în funcție de regiune geografică, urmează firmele din zona Nord-Vest, acolo unde 2.184 de societăți au reușit să facă afaceri cu ajutorul a 45.000 de angajați, și cele din zona de Centru, unde sunt înregistrate 2.145 de firme cu 47.000 de salariați.
La polul opus se situează zona de Vest, un vector a dezvoltării economice a României, dar unde n-au supraviețuit în toți acești ani decât 1.484 de societăți comerciale, cu 24.000 de angajați.
Printre domeniile unde afacerile au rezistat roller-coaster-ului economic de după ‘89 se mai află, alături de micile afaceri de cartier, și industria prelucrătoare, construcțiile și imobiliarele.
"Construcțiile și, mai ales, imobiliarele au reprezentat, alături de retail, cele mai de succes afaceri din România post-decembristă", spun analiștii.
Potrivit acestora, industria prelucrătoare reprezintă un caz aparte, cu suișuri și coborâșuri, generate de evoluția economică generală, de impactul puterii de cumpărare și de contextul general intern și internațional.
"Relevant este că, în ciuda evoluției fluctuante, sectorul prelucrător a ajuns să reprezinte cel mai semnificativ vector de creștere economică, reprezentând peste 60% din afacerile din România", au mai explicat analiștii.
Potrivit acestora, datele statistice demonstrază că economia românească nu este încă suficient cristalizată, capabilă să reziste pe cont propriu.
"Luând în calcul și dinamica înființărilor de firme, numărul relativ ridicat de insolvențe și falimente din toți acești ani, rezultă că business-ul reprezintă în continuare un domeniu riscant, în care cererea și oferta se întâlnesc, de multe ori, în condiții conjuncturale", spun economiștii.
Ei spun că, până cânt va exista un capital investițional solid și un consum intern care să nu mai fie atât de dependent de importuri, dar și până când sectorul serviciilor nu va ajunge la un nivel de maturizare, economia va continua să experimenteze senzațiile de tip roller-coaster, amplificate mai ales de evoluția cursului valutar și de prețurile resurselor.
