Valoarea bunurilor indisponibilizate și a conturilor bancare poprite prin decizii ale procurorilor a fost, în 2015, de 12 miliarde de lei, sumele și bunurile pentru care s-au instituit măsuri asigurătorii crescând constant în ultimii ani. În 2007, valoarea sechestrelor dispuse de procurori a fost de 158 de milioane de lei.
Sumele și bunurile pentru care s-au instituit măsuri asigurătorii au crescut constant în ultimii ani, scrie News.ro. Magistrații intervievați cu ocazia unui studiu efectuat de Fundația Freedom House România au pus această tendința mai degrabă pe seama unor decizii manageriale luate la conducerea parchetelor, deoarece cadrul legislativ a rămas relativ constant.
La începutul anilor 2000 nu exista această perspectivă în practica parchetelor din România, iar din această cauză sumele puse sub sechestru au fost foarte mici în acea perioadă.
Cauza acestei creșteri spectaculoase a fost descoperită de autorii studiului la nivelul Ministerului Public. Un ordin din 2011 al procurorului general a impulsionat preocuparea procurorilor pentru instituirea măsurilor asigurătorii. Ordinul le impunea procurorilor ca "în toate cauzele penale privind infracțiuni care au produs prejudicii materiale sau au dus la dobândirea unor avantaje materiale” să evalueze "dacă se impun verificări pentru identificarea bunurilor asupra cărora pot fi instituite măsuri asigurătorii”.
"Procurorul nu depune stăruințe că să bage bani în buzunarul părții civile, nu se transformă într-un apărător al acesteia, ci efectiv își vede de latura penală, ține foarte mult la obținerea unei condamnări care da bine într-o statistică” , spune unul dintre magistrații intervievați de Freedom House România.
CITEȘTE ȘI Armata vrea să cumpere 6.800 de pistoale cu 14 mil. lei La nivelul Direcției Naționale Anticorupție, spun procurorii intervievați, atât obligativitatea luării măsurilor asigurătorii impusă prin legea specială, cât și succesele înregistrate în dovedirea vinovăției unor inculpați au impulsionat aplicarea de măsuri asigurătorii.
Acest fenomen a căpătat tot mai multă amplitudine, DNA dispunând 457 de măsuri asigurătorii în cursul anului 2015, valoarea totală fiind de aproximativ 2,1 miliarde de lei. Din acest cuantum, două măsuri asigurătorii au vizat confiscarea extinsă în valoare totală de 2.504.418 de lei. La nivel național, valoarea totală a bunurilor indisponibilizate și a conturilor bancare poprite a fost de 12 miliarde de lei în 2015.
“Dacă examinăm informații le disponibile observăm că parchetele de pe lângă curțile de apel din București, Timișoara, Constanța, Brașov și Craiova au avut volumele cele mai mari de sechestre în anul 2015. La polul opus, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș a instituit o singură măsură asiguratorie, de 5.030 lei. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău ne-a comunicat că nu a dispus măsuri asigurătorii în 2015, iar Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești nu ne-a comunicat datele solicitate”, arată autorii studiului.
În privința măsurilor asigurătorii dispuse în 2015 de parchetele de pe lângă tribunale, observăm că Parchetul de pe lângă Tribunalul București se distanțează net în ceea ce privește sechestrele dispuse la nivelul acestor categorii de parchete. După acesta, parchetele care au instituit cele mai importante măsuri asigurătorii au fost cele de pe lângă tribunalele Bistrița-Năsăud, Ilfov, Sălaj și Gorj.
"Pe lângă DNA, măsurile asigurătorii semnificative sunt instituite mai degrabă de parchetele de pe lângă tribunale decât de cele de pe lângă curți de apel, un lucru explicabil prin competență de investigare a infracțiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani și de mică corupție ce le aparține. O altă observație relevanță este că niciunul dintre cele 12 parchetele care au instituit măsuri asigurătorii semnificative nu este din Moldova", mai arata autorii studiului.
