Ministerul Finanțelor a împrumutat 339 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni scadente în octombrie 2020, la un randament mediu anual de 3,8%, în scădere față de licitațiile anterioare.
Finanțele încearcă să recupereze în a doua parte a anului necesarul de finanțare, după ce în primele 6 luni au împrumutat din piață doar 40% din plan, refuzând să achite integral băncilor costurile în creștere, pe fondul inflației ridicate și a creșterilor dobânzii cheie.
În licitația de luni, băncile au depus oferte pentru 509 milioane de lei, față de un prospect de 300 de milioane de lei, iar statul a împrumutat 339 de milioane de lei. Randamentul de 3,8% este în scădere față de nivelul plătit la ultima licitație similară derulată în luna iulie, când finanțatorii au cerut o compensație anuală de 4,4%, comparativ cu 3,4% la o licitație din aprilie și 3,2% la una organizată în martie.
Sentimentul de risc s-a îmbunătățit în ultima lună. Totodată, Banca Națională a României s-a arătat mulțumită cu nivelul actual al dobânzii cheie de 2,5%, după trei creșteri de câte 0,25pp în acest an, ,și chiar a livrat pieței lichiditate la cerere prin operațiuni repo, astfel încât dobânzile au scăzut pe toată linia, inclusiv în piața monetară interbancară.
Săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor a împrumutat 500 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni scadente în aprilie 2024, în condițiile unei cereri de 1 miliard de lei, de 2,5 ori oferta. Randamentele emisiunii aferente au scăzut de la 4,8%, în iulie, la 4,55%.
Tot săptămâna trecută, ministerul a mai împrumutat și 490 de milioane de lei prin obligațiuni scadente în martie 2022 la un randament de 4,19% (față de 4,52% în iulie), pe o cerere de 1 miliard de lei, de peste 3 ori oferta.
Chiar dacă randamentele la titlurile de stat au scăzut ușor în ultima perioadă, ele sunt de două sau chiar trei ori, în funcție de scadență, mai ridicate decât anul trecut.
Ministerul estima pentru acest an un necesar de finanțare de 74 de miliarde de lei, sumă din care 27 de miliarde de lei e partea deficitului bugetar, iar restul datorii la scadență. Trei sferturi din finanțare ar urma să vină din piața internă, datele fiind valabile înainte de rectificarea bugetară.
