Modelul clasic de funcționare al băncilor este puternic contestat de companiile fintech, care oferă produse mai competitive pe contul curent, consultanță financiară și inclusiv credite retail, spune Sorin Mititelu, director executiv al Optimus Fintech. Băncile vor pierde, astfel, o parte din afacerile clasice și vor suporta o presiune suplimentară pe marjele de venit, iar cele mai mici din sistem, cu resurse mai mici și scalabilitate redusă fie vor coopera cu noile modele de genul peer2peer lending, fie se vor transforma mai degrabă în instituții financiare nebancare, adaugă Mititelu.
Avansul tehnologiei pune presiune inclusiv pe industria financiară, dominată pe parte de intermediere de câteva sute de ani în lumea dezvoltată, de la înființare, de către bănci. Companiile de tehnologie financiară – sau fintech – vin din urmă cu produse similare celor oferită de către bănci, în special în ceea ce înseamnă contul curent și transferurile de bani.
„Băncile vor pierde o parte din business. Băncile vor fi nevoite să stea mai aproape de client și să împartă mai mult din beneficiu (...) Retailul va supus unei concurențe, unei transformări, datorită fintech-urilor.”, spune Mititelu, care vorbește din postura de director executiv al unei companii din categoria fintech, care oferă consultanță de investiții și care este în proces de autorizare în România.
„Contul curent este cel mai cunoscut și are și cea mai mare competiție. Aceste companii fintech se află într-un evident avantaj față de companiile tradiționale”, a declarat Mititelu la o conferință pe teme finaciar-bancare, organizată de Finmedia la Predeal. El adaugă că aceste avantaje sunt pe partea de costuri și de interfață și opțiuni pentru utilizatori.
Doar pe această categorie, compania britanică Revolut, înființată de mai mulți ruși în 2015, a fost evaluată recent la 1,7 miliarde de dolari, nu foarte departe de nivelul Băncii Transilvania, liderul bancar din România.
Dar aceste companii nu oferă dar produse de cont curent și asociate, ci au intrat și pe piața de creditare, pentru început mai ales pe cea de credite de consum, prin ceea ce se cheamă peer2peer lending, adică creditarea între persoane fizice, fără intermediarul bancă, facilitată de o platformă financiară digitală – versiunea veche a p2p lending era împrumutul de la cunoscuți, de regulă fără dobândă.
Față de bănci, dobânzile sunt mai mici la acest tip de împrumuturi pentru beneficiarii creditelor, dar mai mari pentru cei care furnizează finanțarea în comparație cu ce primesc pe depozite la bănci. „Spread-ul la p2p e 3%, băncile operează cu 6-7% (...) Dacă nu ești bancă suficient de mare, mai bine te transformi un IFN”, explică Mititelu, care a lucrat anterior în poziții de conducere la BCR și Banca Românească.
Sistemul de finanțare p2p poate fi dezvoltat nu numai pentru creditele de consum, ci și pentru
cele ipotecare, unde e o piață mai mare. Finanțări de acest tip există pentru credite auto, bărci și companii de mici dimensiuni, adaugă el.
„Băncile mici vor prefera să coopereze cu sistemul p2p și să nu intre în competiție cu băncile mari”, spune Mititelu.
Explicația stă în costurile de funcționare. Companiile fintech au capital mult mai redus decât băncile, nefiind furnizori per se de finanțare și au și mult mai puțini angajați, procesele fiind automatizate.
Spre exemplu, în domeniu de investiții, unde băncile și brokerii de investiții au deținut supremația în Vest, companiile fintech se bazează pe algoritmi pentru a pune în mâna clientului decizia de tranzacționare, potrivit profilului de risc, explică Mititelu.
„Firmele pot să aibă procese atât de automatizate, încât costul a ajuns la cel pe care îl obțineau doar clienții instituționali sau de private banking”, spune Mititelu - el indică drept optim o sumă de investit minimă de puțin sub 10.000 de euro la firma la care lucrează, inaccesibilă pentru majoritatea românilor.
Lucrurile au fost automatizate atât de mult încât sistemul se numește roboadvising- adică consultanță robotică – și inclusiv bănci precum Merrill Lynch (Bank of America) l-au scos în fața clienților. Liderul pieței, Betterment, are active în administrare de 12 miliarde de dolari.
Alte companii se bazează pe alinierea ofertelor de finanțare în fața clienților, cum se întâmplă cu Ant Financial – companie care oferă variante de finanțare și plăți în China, parte a grupului Alibaba, evaluată recent la 150 de miliarde de dolari, adică cel mai valoros fintech, peste bănci ca Goldman Sachs.
În România, deși sistemul de plăți a fost atins de revoluția fintech, pe partea de p2p lending încă nu există niciun jucător.
