„Ca să facem o strategie coerentă și corectă, întâi de toate trebuie să stabilim clar unde ne aflăm. Cred că suntem într-un punct în care e neapărată nevoie de o decizie. Suntem pe o arhitectură a unui sistem care a fost creat pentru realități de acum mulți ani. Peste noi, secolul XXI a venit cu multiple transformări într-o viteză extraordinară și cred că este nevoie să regândim puțin arhitectura”, spune Șerban Semeniuc.
Evenimentul, organizat cu spriinul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Auchan, Bristol Myers Squibb, Groupama, Regina Maria, Salt Bank, Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), a fost transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News
El a explicat că regândirea sistemului implică eliminarea dihotomiei public-privat, un aspect unic în România și care limitează cooperarea între entități.
„Ca să regândim arhitectura, este cu adevărat esențial să terminăm cu dihotomia public-privat. Să nu mai împărțim nici legislativ, nici la casă, nici în alte zone, furnizorii, entitățile, în funcție de tipul de proprietate. Așa ceva nu se întâlnește în nicio altă țară europeană. Încă avem separare, încă avem legislații care se aplică doar în zona publică, încă avem criterii pentru zonă publică, criterii pentru zonă privată. Și asta nu poate să ducă la o conlucrare adevărată”, mai spune acesta.
Datele reprezintă un alt element esențial pentru politici coerente și strategie, însă accesul și analiza lor rămân limitate.
„Fără date, avem idei. Dar dacă avem date, putem să spunem că avem politici, că avem strategie. Ori datele în momentul de față, chiar dacă Casa de Asigurări de Sănătate stă pe un munte de date, sunt aproape imposibil de analizat. Este important ca datele acestea să fie structurate, să fie transparente, să fie complete”, precizează Șerban Semeniuc.
Digitalizarea completă a parcursului pacientului este un avantaj, dar datele nu ajung suficient la decidenți.
„E lăudabil că se va crea, sper, cât mai repede acest nou sistem informatic la casă. Dar este doar o parte din arhitectura sistemului. Am reușit să facem end-to-end, adică dintr-un capăt în altul ca parcursul pacientului să fie digitalizat. Dar mult prea puține din aceste date ajung la decidenții care fac politici publice”, afirmă el.
Șerban Semeniuc a explicat că interoperabilitatea și guvernanța datelor sunt necesare pentru integrarea României în spațiul european.
„Dacă nu punem sistemele, sistemele noastre, sistemele de la grupa AMA, sistemele spitalelor publice la comun, nu vom obține acel dosar electronic al pacientului de care avem nevoie pentru a ne integra ulterior în spațiul european al datelor”, atrage atenția Semeniuc.
Lipsa predictibilității afectează atât investițiile, cât și dezvoltarea serviciilor medicale.
„Spunea cineva foarte corect, ca să poți să ai investiții, dezvoltare, creare de noi capacități, creare de noi servicii, trebuie să ai predictibilitate. Ori predictibilitatea, din păcate, este ceva ce ne lipsește”, punctează el.
Dezechilibrele teritoriale în distribuția serviciilor medicale fac investițiile dificile în anumite zone.
„Nu avem claritate pe nevoia de servicii dintr-un județ sau dintr-o area geografică. Știm că există zone cu deșertificare medicală. Adică, pur și simplu, în zona respectivă avem prea puțini medici la mii de locuitori, motiv pentru care nouă ne este greu să investim în zona respectivă. Dar nici spitalul public din zonă, indiferent de categoria lui, nu excelează”, mai spune acesta.
Problemele din sistemul public nu sunt cauzate de dezvoltarea sectorului privat, care funcționează complementar.
„Faptul că există probleme în zona publică a unor spitale nu vine din zona privată. Pentru că zona privată s-a dezvoltat în complementaritatea modului în care sunt furnizate servicii de către spitalul public”, atrage el atenția.
Colaborarea între sectorul public și cel privat îmbunătățește accesul pacientului la servicii și calitatea acestora.
„Împreună reușesc acum, în zonele în care medicina privată s-a dezvoltat, să ofere un acces mai bun al pacientului la servicii, decontat sau nedecontat de Casa de Asigurări de Sănătate, o calitate superioară și punând investiții în calitate automat, toată lumea se aliniază încet, încet la calitate”, precizează Semeniuc.
Arhitectura financiară a sistemului trebuie să includă prevenția și asigurările private.
„Arhitectura financiară pentru mine are două componente. Odată este prevenția și ieri am văzut un studiu făcut de UMF Târgu Mureș despre prevenție. Concluziile sunt că pacienții, atâta cât fac prevenție, o fac predominant prin instituțiile private, o fac foarte mult cu ajutorul angajatorilor, adică folosindu-se de medicina muncii, și o fac cu cele două instrumente pe care cumva piața le-a pus la îndemână: abonamentele medicale și asigurările de sănătate”, mai spune Șerban Semeniuc.
El a precizat că prevenția este cea mai eficientă investiție și că este nevoie de claritate în pachetele de asigurări.
„Prevenția este cea mai eficientă investiție în sănătate în momentul ăsta, pe termen lung, pe termen scurt, cu beneficii atât financiare cât și socio-economice. Și a doua componentă sunt asigurările private de sănătate, complementare, suplimentare. Dar nu vom putea să avem asigurări de calitate până nu ne este clar ce înseamnă pachet minim, ce înseamnă pachet de bază. Mai bine de 15 ani jonglăm cu aceste noțiuni”, afirmă acesta.
„Avem nevoie să lucrăm împreună pentru a construi acest sistem sau a reconstrui acest sistem. Fiecare acolo unde este bun, dar împreună. Pentru că încrederea ne ajută, dar ne trebuie reguli clare, ne trebuie transparență și, cele din urmă, ne trebuie și o schimbare culturală adevărată. Împreună, cred că da, putem să schimbăm fața acestui sistem”, a concluzionat Șerban Semeniuc.
